Privește-mă

Webcultura are nevoie de susținerea ta. Ne poți sprijini prin intermediul unui abonament lunar

sau prin intermediul unei donații.

Mulțumim.

Privește-mă de-aproape,
să-mi vezi umerii goi
de cântecul zăpezii
și mugurii cei noi
ce-așteaptă să-nflorească…
Privește-mă așa
cum, la-nceput de vremuri,
doar Dumnezeu privea!

Și să mă vezi frumoasă
ori doar-așa cum sunt:
o Evă-ndrăgostită
de cer și de pământ,
de clopotul luminii
ce bate-atât de calm
în ochii tăi când cerul
se-adună-n vers de psalm.

Tu ține-mă în brațe,
ferește-mă de rău
și mantie să-mi fie
în noapte gândul tău,
să-mi protejezi iubirea
și nici măcar în vis
să nu o lași s-ajungă
la margine de-abis.

Că de-am să cad vreodată
în gol sau în blestem,
cu glasul meu din urmă,
pe tine-am să te chem
să-ndepărtezi blestemul
și să mă strângi în mâini
cum strângi de pe altare
fărâma sfintei pâini.

Privește-mă, dorește-ți
să mă privești așa,
cum la-nceput de vremuri
doar Dumnezeu privea!

Silvia Risnoveanu

Silvia Risnoveanu De același autor

Pentru a publica în cadrul Cenaclului WebCultura trimite-ne textul tău prin intermediul acestui formular. Și, nu în ultimul rând, te rugăm să citești și cele câteva rânduri scrise aici. Important: autorii care au publicat deja cel puțin trei creații în paginile Cenaclului și doresc pagini de autor sunt rugați să ne contacteze prin intermediul aceluiași formular.

Recomandări

Adaugă comentariu