Ora-ntoarsă şi ziua mov (Poema 7)

Ziua mov şi ora-ntoarsă,
vioara tristă şi cafeaua-amară
făr’ de zahărul sufletului uitat de chelnerul memoriei
este tot ce-avem după tristeţea cea mov-de-toate-zilele
desprinsă parcă din ţinutul albatroşilor.

Ziua mov şi ora-ntoarsă –
cărţile căzute de pe rafturi şi cafeaua neagră
făr’ de piperul zilelor albastre…
e tot ce-avem după plânsetul mov-de-toate-nopţile
desprins din ţinutul păsărilor de foc.

Ziua mov şi ora-ntoarsă –
în care inima ţi-e simetria lui «le calvaire de feu»
făr’ de zahărul nopţilor albastre…
e tot ce-avem când din calvarul focului
ne construim imaginar o pasăre de foc.

Webcultura are nevoie de susținerea ta. Ne poți sprijini prin intermediul unui abonament lunar

sau prin intermediul unei donații.

Mulțumim.

Medeea

Medeea De același autor

Pentru a publica în cadrul Cenaclului WebCultura trimite-ne textul tău prin intermediul acestui formular. Și, nu în ultimul rând, te rugăm să citești și cele câteva rânduri scrise aici. Important: autorii care au publicat deja cel puțin trei creații în paginile Cenaclului și doresc pagini de autor sunt rugați să ne contacteze prin intermediul aceluiași formular.

Recomandări

Adaugă comentariu