Moftangioaica

O recunoașteți?

“Fiică de arendaș, de negustoraș, de funcționăraș, de avocățel, de ofițeraș, de popă – să fi fost papa bulgăroi, sârbotei sau grecotei – moftangioaica este româncă și prin urmare nobila, et par conséquent nu poate suferi mojicimea.

(…)Moftangioaica română vorbește românește numai avec les domestiques, încolo franțuzește – acu ia lecții de limba engleză. În fiecare zi, moftangioaica răstoarnă prăvălii întregi, de la raftul de sus până la cel de jos, căutând eșantioane și negăsind, malheureusement, niciodată ce-i trebuie. Bogată ca şi săracă, adeseori i se-ntâmplă din distracţie, când se uită negustorul în altă parte, să-i scape ceva în manşon sau sub rotondă. Moftangioaica îşi opreşte totdeuna cupeul d-a curmezişul stradei. Pentru dânsa sunt numai două oraşe în care poate trăi cineva: Paris et Bukarest!

Dânsa are unul sau mai multi adoratori, nu de plăcere sau de pasiune, ci de datorie: o femeie de așa înaltă extracțiune trebuie să aibă un suivez-moi.”

Ion Luca Caragiale,
Moftangii, Rromânca (1893)

Moftangioaica

Grafică de Nata Metlukh.

Sorin Tudor

Sorin Tudor Blog | De același autor

Uneori, prin ochii mei, internetul se vede altfel. “Contentul” se numeste simplu, “continut”, iar “user generated” capata vagi conotatii pleonastice de vreme ce El, Userul, nu are incotro: trebuie sa-si fie Creator al propriei Vieti. Poate ca, intr-o zi, vom ajunge sa ne cunoastem mai bine.

Recomandări

Adaugă comentariu