Mistere românești in istoria mondială a benzii desenate

Misterioasa țară Syldavie din benzile desenate cu celebrul TinTin ar putea fi România?

Cu peste 350.000.000 de exemplare vândute în lumea întreagă (traduse în 80 de limbi) Aventurile lui TinTin se numără printre cele mai cunoscute benzi desente europene ale secolului XX. Atât de celebre încât, recent, aventurile istețului reporter au fost ecranizare 3D de către Steven Spielberg. Însă, oricât de mult v-ar fi plăcut filmul, un lucru este cert: Tintin trăiește cu adevărat în benzile desenate, pline de farmec și umor, ale lui Hergé.

Mai mult decât un talentat creator, Georges Prosper Remi, cunoscut ca Hergé, a fost un lucid observator al realității vremurilor sale. În timp ce Tintin se contura curios sub creionul său, dincolo de fereastra desenatorului se petreceau dramele celui de-al doilea Război Mondial, iar tensiunile legate de fascism sau colonialism erau la ordinea zilei. Criza lumii de atunci a fost fin satirizată de Hergé, adăugând profunzime aventurilor eroilor săi: începând cu anul 1929, când apar prima dată, îndrăznețul Tintin și prietenosul Milou rezolvă mister după mister, străbătând țări reale și imaginare.

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=xz3j8gKRUTg[/youtube] Pornind din Belgia spre lumea largă, seria de investigații îl aduc pe Tintin și pe tărâmurile misterioasei Syldavie. În Le Sceptre d’Ottokar (1938), Objectiv Lune (1953) și L’Affaire Tournesol (1956), Tintin creionează harta acestei țări necunoscute, oferind numeroase referințe geografice, politice și culturale. Enigmaticul stat Syldavie a prins astfel să-i stârnească pe “tintinologii” din lumea întreagă, care s-au întrecut să speculeze pe seama țării reale la care face referire Hergé.

Misterioasa Syldavie este România?

Președintele Asociației Bedefililor din România, Dodo Niță, susține că Hergé s-a inspirat în cele trei volume din realitatea țărilor balcanice în general, dar mai exact a României.  Autor a mai multor studii dedicate istoriei benzilor desenate, Dodo Niță și-a susținut ipoteza în cadrul unor conferințe în țară sau în spațiul francofon, iar cele trei volume pe care le are în atenție le-a publicat sub titlul Tintin en Roumanie, Editura MJM Craiova, 2003, 2007. Autorul își sprijină ipoteza pe cinci argumente principale, extrem de interesante și convingătoare:

• Primul ar fi că numele țării este o alăturare a denumirilor în franceză a celor două provincii române: Transylvanie+Moldavie=Syldavie. În ciuda faptului că, pentru Hergé, Syldavie este o țară slavă, și nu latină – aspect evident în vestimentația specifică unor țări precum Macedonia, Albania sau Muntenegru – următoarele argumente clarifică legăturile cu România.
• Argumentul geografic: Hergé descrie la Syldavie ca o țară a Europei orientale, străbătută de un fluviu (Dunărea e singurul fluviu din zonă), cu un afluent Moltus (Prutul) ce face granița cu țara vecină, la Bordurie (Rusia).
• Argumentul ornitologic: la Syldavie este “regatul pelicanului negru”. Singurul loc din Europa în care pelicanul trăiește în sălbăticie este Delta Dunării.
• Argumentul istoric: în Le Sceptre d’Ottokar apare o organizație de extremă dreapta, la Garde d’Acier, ale cărei planuri sunt dejucate de către Tintin. Evident, ne putem gândi la Garda de Fier. În același volum, în Syldavie e amintit un partid ce luptă pentru înlăturarea monarhiei și anexarea țării la statul vecin din est, unde cultul personalității și mustața conducătorului ne sună foarte cunoscut…
• Limbajul colorat al căpitanului Haddock: ca orice marinar, căpitanul Haddock se adresează poliției secrete din țara vecină Syldaviei, cu deosebit respect: “capete seci din Carpați”, “cretini din Balcani”.

Se crede că Hergé nu a vizitat Romania, dar a aflat multe informații despre țară la Salonul Internațional de la Paris din 1938. Hergé nu a dat niciodată detalii exacte privind locația Syldaviei, așadar interpretările multiple sunt îndreptățite. De altfel, într-o imagine de ansamblu, putem observa că o particularitate a creației lui Hergé este că își poartă personajul prin locuri din ce în ce mai abstracte: plecând din țări reale precum Belgia, China sau SUA, trecând prin locuri închipuite precum la Syldavie și la Bordurie, ajungând pe Lună sau, ca în ultimul album, pe tărâmurile artei.