Ce cazatoare te avanti, pe bolta de cerneala
si scaparand trezesti o lume moarta
de milenii,
esti unica ,mirifica-n menirea ta astrala
si stele miliarde se minuna pizmase,
lumina lor ,o sperii.
Dar scurta ,vai ce scurta-ti e lucirea
si gafaind te-nghite neagra noapte.
Esti mort acum iubite sarmane meteor,
si nimeni nu-ti mai stie
efemera sclipirea.
De același autor
Pentru a publica în cadrul Cenaclului WebCultura trimite-ne textul tău prin intermediul acestui formular. Și, nu în ultimul rând, te rugăm să citești și cele câteva rânduri scrise aici. Important: autorii care au publicat deja cel puțin trei creații în paginile Cenaclului și doresc pagini de autor sunt rugați să ne contacteze prin intermediul aceluiași formular.
