Mama națiunii naște monștri

Mama națunii…

Aceasta este noua ipostază în care dorește să pozeze Viorica Dăncilă, actualul premier al României și președinta PSD.

“Crima din Caracal este o dramă cumplită, o tragedie care ne-a înghețat inimile. Ca mamă, sunt alături de rudele aflate în suferință și voi face tot ceea ce îmi stă în putință pentru a le sprijini spunea Viorica Dăncilă pe 26 iulie, în prima sa declarație publică despre evenimentele în cauză.

O declarație de un cinism înfiorător, de vreme ce, doamna Dâncilă s-a arătat astfel incapabilă să se abțină de la declarațiile electorale chiar și în momentele tragice. Incapabilă de empatie.

“Cuvântul cheie este , desigur, “mamă”. Pentru că, “asta e viața”, Alexandra, copila de 15 ani, a murit, însă campania electorală abia începe. Iar Dăncila se ține de strategie: spre deosebire de Iohannis, ea poate vorbi că părinte. “Ca mamă”. Și, în loc de scenă, tocmai s-a cățărat pe un cadavru pentru a spune asta…”, notam în acea zi, pe facebook.

Sigur, unii au privit cu o oarecare reținere această observație. Și dreptatea ar fi fost de partea lor dacă premierul României nu ar fi revenit “în forță” în data de 31 iulie, în cadrul unei declarații publice care, teoretic, ar fi trebuit să fie despre altceva.

Spune Viorica Dăncilă:

“Revolta oamenilor din aceste zile este justificată. Însă românii nu trebuie să se teamă. Țara noastră nu aparține criminalilor, violatorilor, pedofililor sau traficanților de persoane! Sunt femeie, sunt mamă, am crescut un copil, știu ce înseamnă grija, știu câtă nevoie avem să ne știm copiii și familia în siguranță”.

Și încă:

“Pe mine, ca femeie și ca mamă, ceea ce s-a întâmplat la Caracal m-a zdruncinat. Dar sunt acea femeie și mamă care are la dispoziție pârghii necesare pentru îndreptarea lucrurilor. Din solidaritate cu toate femeile românce, cu toți părinții și cu toți aceia care în fiecare zi se gândesc la binele cuiva drag, voi face tot ceea ce îmi stă în putere ca în România să primeze legea și siguranța”.

Acum, desigur, nimeni nu contestă faptul că Viorica Dăncilă este femeie. Și nici că este mamă. Deși, pentru a fi onești până la capăt, România nu este chiar țara în care toate mamele au asigurate aceleași drepturi fundamentale. Prin urmare, mă îndoiesc teribil de faptul că domnia sa ar avea cea mai mică idee despre cum e să te temi pentru cum ajunge copilul tău la școală, pentru cum se poartă colegii (sau, în unele cazuri, propfesorii) cu el, despre cum e să te temi de cum va ajunge acasă, de găștile de cartier sau de pericolele care pândesc într-un loc de joacă de care nimănui nu pare a-i mai păsa.

Problema apare atunci când. după ce că ai fost o mamă priveligiată de sistem, încerci să pozezi într-o mamă ca oricare alta. Și încerci să faci acesta după un calcul electoral meschin, încercând să strângi voturi de pe urma tragediei unui copil. Oare ce mamă ar fi capabilă de așa ceva?

“A existat până acum o concentrare exclusivă pe lupta anticorupție, iar lupta împotriva criminalității a rămas în plan secund. Nu putem accepta acest lucru. Lupta împotriva corupției trebuie să continue, dar trebuie să o canalizăm – din zona de spectacol și de alocare exclusivă de resurse și atenție – către zona de prevenție, către instituirea unor mecanisme care să controleze și să prevină acest fenomen.

Iar primul lucru pe care trebuie să-l protejăm este viața. Solicit clasei politice și tuturor factorilor responsabili în acest demers să se implice. Acest război împotriva criminalității presupune ca alături de prim-ministru să vină toți cei care vor ca siguranța să devină o prioritate!” (Viorica Dăncilă)

Așadar, după “mama Dăncilă”, corupția nu ne pune viețile în pericol. Faptul că atât de mulți bani sunt deturnați de cei corupți în loc să fie alocați siguranței oamenilor, nu ne pune viața în pericol. Faptul că, din pricina corupției, cei cocoțați în vărful piramidei puterii sunt ocrotiți în fața legii atunci când ei, copiii sau familiile lor ne pun la propriu viața în pericol, nu este o prioritate. Și atunci cum de îndrăznește mama națiunii să spună că va pune, pe primul loc, viețiloe noastre?

“Opresiunea, servitutea, obligaţia de a urma un anumit drum, trasat de alţii” sunt obstacolele care ar trebui să ne îngrijoreze spunea Francisco Goya, autorul celebrei gravuri “Somnul raţiunii naşte monştri”.

Iar de aici până la “mama națiunii născând monstri” nu mai e decât un pas…

Somnul raţiunii naşte monştri – gravură de Francisco Goya

Webcultura are nevoie de susținerea ta. Ne poți sprijini prin intermediul unui abonament lunar

sau prin intermediul unei donații.

Mulțumim.

Sorin Tudor

Sorin Tudor Blog | De același autor

Uneori, prin ochii mei, internetul se vede altfel. “Contentul” se numeste simplu, “continut”, iar “user generated” capata vagi conotatii pleonastice de vreme ce El, Userul, nu are incotro: trebuie sa-si fie Creator al propriei Vieti. Poate ca, intr-o zi, vom ajunge sa ne cunoastem mai bine.

Recomandări

Adaugă comentariu