În mine se întâlnesc poemele

În mine se întâlnesc poemele,
La răscruce de gânduri, albastru și dor;
Ne îmbrățișăm tainele în pridvor
Iar rimele le învelim cu cretă color.

În muzica timpului sărim un șotron,
Un elastic, ori coardă, sau orice o fi.
Cadențăm uneori între a ști,
A visa, a cânta, mulțumind, a iubi.

În albastrul meu se întâlnesc norii
Să-mbrățiseze visarea pe-o felie de cer,
Să-i dezlege lumini în cerc de mister
Și-n ploi să alunge tristeți, în eter.

În mine se îmbrățișează întrebările
Bolborosind răspunsuri între înghițituri de foc,
De clipe și cântări prinse-n deochi,
De lumi neîncepute dar golite-n mijloc.

În mine se întâlnesc poemele,
Căutându-mi rimele în dimineți curgătoare,
Cerbii vrăjiți ne duc spre izvoare
De viață, de cânt, de furtuni și mirare.

Webcultura are nevoie de susținerea ta. Ne poți sprijini prin intermediul unui abonament lunar

sau prin intermediul unei donații.

Mulțumim.

Simona Prilogan

Simona Prilogan Blog | Facebook | De același autor

În călătoria către infinit, am îmbrăcat numerele în idei și le-am învăluit printre secunde peculiare în valsul tematic al existenței: trei pași pentru un vis, trei pași pentru o forță. Forța de a continua. Atâta vreme cât este viață, este speranță!

Recomandări

Adaugă comentariu