Îmi înalț cerul

Îmi înalț cerul până
Departe,
Până când atinge
Stelele tale
În veșnicie înglobate…

Și clintesc în mine uitatele
Timpuri de niciodată
Pe care ți le-am
Dăruit ca prin vis,
Într-o noapte cu
Lună mușcată…

Ne semănăm amândoi
De prin epoci,
Jucându-ne destinele
Pe hărți necunoscute…
Și mari ne sunt speranțele,
Profunde-
Precum ochiul de ocean
Din care amândoi
Ne tragem undele…

Îmi înalț cerul
Până unde ești tu-
Și deodată norii-s mai
Aproape.
Adună-mi din palme
Dureri călătoare
Și fabrică-ți zboruri din ele
Toate…

cerul

Alina Dragan

Alina Dragan De același autor

Lasa adesea versul sa spuna lucrurilor pe nume. Citeste sau scrie cu drag poezie in momente de melancolie. Ii plac calatoriile si clipele petrecute cu oamenii apropiati.

Recomandări

Adaugă comentariu