El este Tochtli. Toată viața a trăit într-un palat. Tochtli este fiul lui Yolcaut sau Regele, un mafiot mexican. Povestea lui nu e lungă și se poate citi într-o zi.
Cartea “Fiesta în bârlog” de Juan Pablo Villalobos amintește de conversațiile ingenue ale copiilor. Autorul folosește propoziții scurte, cuvinte uzuale, afirmații și categorisiri la prima mână. Ai impresia că te-ai întâlnit cu Tochtli pe terenul de joacă unde l-ai oprit o clipă să îți povestească universul său. În orice clipă ai senzația că îl plictisești și urmează să fugă de lângă tine. Tot ce poți să faci poți este să-l „asculți”.
Totchtli crește într-un palat împreună cu tatăl său, doi paznici care fac cu schimbul, o bucătăreasă care gătește cel mai bun pozole, un fost publicitar tras pe sfoară de asociatul său și în prezent mâna dreaptă a regelui, o prostituată „mută” și „erbivoară” care vine de trei ori pe săptămână și dispare „enigmatic” cu Yocualt, grădinarul și îngrijitorul de animalelor și ei „muți”. În total, Tochtli cunoaște aproximativ 16 persoane. Pe lângă cei de-ai casei, restul persoanelor pe care le cunoaște au venit în vizită la tatăl său. Băiatul nu are voie să iasă pe stradă. Atunci când dorește să viziteze grădina zoologică, tatăl îi construiește propria grădină zoologică cu tigrii, lei și păsări acasă. Ultima doleanță a sa este să posede un hipopotam pitic din Liberia și, chiar, va face motivul unei călătorii în Africa, când familia trebuie să plece pentru o perioadă din Mexic.
Băiatul face parte din categoria copiilor hiper-bogați. Tatăl are „milioane și milioane de pesos, de dolari și euro” și cu toate acestea duce o viață monotonă. Ia micul dejun la 8, studiază până la ora 13, se joacă pe playstation, la ora 14 ia prânzul, iar de la 15 la 18 să își rezolvă temele pentru a doua zi. Are timp liber până la ora 20 când cinează și apoi se uită la televizorul împreună cu Youcalt. La ora zece seara este gata de culcare. Sâmbătă și duminică fiind zile fără lecții, nu știe cum să „omoare” timpul mai bine. Interesului profesorului său pentru Imperiul Japonez este împărtășit de către Tochtli. Valorile codului samurailor devine pentru copil literă de lege despre cum ar trebui să fie relațiile între membrii unei găști.
Cunoscând doar lumea adulților, a afacerilor cu drogurilor, arme și cadavre, copilul capătă preocupări mature. Ce înseamnă a fi bărbat și ce este bărbătesc, moduri diferite de muri, ce înseamnă să fii rege, diferențe culturale la francezi, japonezi și spanioli ori uzanța adecvată a cuvintelor abstracte ca „sordid”, „nefast”, „șic”, „jalnic” și „fulminant” sunt o parte din gândurile sale zilnice. Cu toate că în carte nu este precizată vârsta copilului „precoce”, toate indiciile conduc înspre faptul că Totchli are în jur de 10 ani.
„În realitate există multe metode de a face cadavre, dar cele mai folosite sunt orificiile. Orificiile sunt găuri pe care le faci în persoane ca să iasă sângele. Gloanțele de pistol produc orificii, dar și cuțitele pot să producă orificii. …O altă metodă de a face cadavre sunt tăieturile, care se realizează tot cu cuțite , sau cu macete sau ghilotine.”(p16)
Într-un mic exercițiu de imaginație cum ar arăta o astfel de viață, mi-a revenit în minte pictorialul copiilor miliardari ruși, care a devenit viral mulțumită excentrismul stilului de viață afișat.
Cartea se termină când cutia pe care au trimis-o din timpul călătoriei în Africa sosește la palat. În Liberia, ei reușesc să captureze doi hipopotami pitici, însă din cauze nefaste animalele se îmbolnăvesc. Cea mai bună soluție este ca animalele să fie omorâte. Într-un fel sau altul dorința lui a fost îndeplinită. În cutie se aflau capetele retezate și lipite de o placă de lemn ale hipopotamilor pitici din Liberia.
Villalobos, Juan Pablo (2012). Fiesta în bârlog. Trad. de Horia Barna, București: Curtea Veche.
