Fetita mea imbatraneste,
Eu vesnic tanara raman,
Ea astazi cu un an mai creste,
Eu, sortii ma supun.
Cu fiecare an trecut,
Ea are o alta intrebare,
Eu ii raspund ca n-a crescut,
Ea-i toata o mirare.
Ar intelege multe ea,
Eu doar ii dau rabdare,
Ea, planuri si puteri ar vrea,
Si aripi ca sa zboare.
As da si aripi si puteri,
Eu, cu a mea vointa.
Nu-ti cer mai mult, decat sa speri
Si sa-ntarim credinta.
Caci chiar daca imbatranesti,
Eu tanara raman prin tine,
Tu Domnului sa-i multumesti,
Cat ma mai ai pe mine.
Si nu-ti dori fetita mea,
Sa fii ce nu vrea Domnul,
Caci dincolo de voia Lui,
Nu poate trece omul.