Femeia este cea nevoită să plătească

Webcultura are nevoie de susținerea ta. Ne poți sprijini prin intermediul unui abonament lunar

sau prin intermediul unei donații.

Mulțumim.

Un adevăr pe care, din când în când, e bine să ni-l reamintim.

O scurtă poveste despre Marianne Brown, o “cititoare oarecare”, despre alinarea pe care ne-o pot aduce cărțile și, mai ales, despre viață.

“În 1990, soțul meu a încetat din viață. Aveam 36 de ani și am rămas singură, cu trei copii mici. Fără vreun motiv anume, i-am scris lui Kurt Vonnegut, pentru a-i mulțumi pentru cărțile sale și alinarea pe care am regăsit-o în ele. Nu m-am așteptat la un răspuns. Trebuie să fi fost un om bun de vreme ce, la mai puțin de o lună de la scrisoarea mea, am primit acest răspuns.”

30 noiembrie 1990

Draga mea Marianne Brown,

Este un lucru care nu poate fi spus suficient de des: “Femeia este cea nevoită să plătească”. Iar miracolul este că atât de multe pot să o facă și, cumva, chiar reușesc să o facă. Am fost îndrăgostit (și încă mai sunt) de o văduvă cu patru copii (dintre care doi nu sunt ai ei). Cumva a reușit să îi crească pe toți dintr-un salariu mititel. I-am spus, la un moment dat: “Îmi fac griji pentru femei”. Și mi-a spus: “Nu-ți face”.

Cu gânduri bune,
Kurt Vonnegut

(via)

Sorin Tudor

Sorin Tudor Blog | De același autor

Uneori, prin ochii mei, internetul se vede altfel. “Contentul” se numeste simplu, “continut”, iar “user generated” capata vagi conotatii pleonastice de vreme ce El, Userul, nu are incotro: trebuie sa-si fie Creator al propriei Vieti. Poate ca, intr-o zi, vom ajunge sa ne cunoastem mai bine.

Recomandări

Adaugă comentariu