Îmi e dor de zilele în care eram eu,
Eu, cea mică, ce privește cerul bleu,
Ce visează, pictează, iar visează.
Ce era artistă, căreia nu îi păsa!
Abia acum îmi găsesc liniștea,
Doar ochii tăi,
Atunci când sunt calmi,
Doar atunci ea mă găsea,
Printre lacrimi și suspine,
Nu te pot vedea aşa!
De același autor
Pentru a publica în cadrul Cenaclului WebCultura trimite-ne textul tău prin intermediul acestui formular. Și, nu în ultimul rând, te rugăm să citești și cele câteva rânduri scrise aici. Important: autorii care au publicat deja cel puțin trei creații în paginile Cenaclului și doresc pagini de autor sunt rugați să ne contacteze prin intermediul aceluiași formular.
