“Pentru că nu putem schimba realitatea, hai să schimbăm felul de a vedea realitatea.” (Nikos Kazantzakis)
Aria creativităţii este deosebit de vastă. Să abandonăm dihotomia Da – Nu, Geniu – Om de rând, Creaţie – Banalitate, Invenţie – Şablon. Între aceste extreme se află o gamă largă şi neîntreruptă de trepte şi de nuanţe.
Viaţa cotidiană ne oferă inovaţii şi descoperiri nenumărate. Putem repeta cuvintele chimistului Mendeleev: “A descoperi este similar cu a căuta ciuperci în pădure.”
Totul depinde, mai ales, de interes, de spiritul de observaţie şi de tenacitate. Întrega viaţă a individului este un şir de acte creative.
Sensul creativităţii se limitează (astfel) la treapta realizării care depăşeşte noutatea biologică şi psihică, obiectivându-se în valori spirituale, social-istorice. Acestea constituie şi tipuri de creativitate. Nivelele de activitate se cer căutate numai în acest domeniu. Oricât de mult ar cântări vanitatea, ambiţia, competivitatea în motivaţia persoanei, omul creează, în ultimă instanţă, fiindcă nu poate altfel. Arta şi jocul sunt două activităţi care răspund nevoii de a descoperi şi a crea Noul. Satisfacţia ludică, ca şi cea artistică sau estetică, constă în trăirea unei noi viziuni asupra realităţii.
Descoperind o nouă viziune asupra realităţii, mai armonioasă, mai frumoasă şi un nou limbaj senzorial-afectiv, artistul modifică atitudinea noastră faţă de lume, transformă ambiţia umană. “Există tot atâtea fericiri câte soiuri de oameni sunt.” (Nikos Kazantzakis)
Totuşi, trebuie să avem în vedere faptul că în activitatea artistului, creatorul autentic este înzestrat cu o capacitate mai ales afectivă de a transpune, a intui şi a prevedea reacţia emoţională a cititorului, auditorului sau a spectatorului. „Arta ne face să dispreţuim preocupările ingrate ale zilei, grija pentru hrană şi chiar pentru dreptate şi uităm că astea sunt rădăcinile care hrănesc floarea nemuritoare.”(Nikos Kazantzakis)
Idealul omului este de a fi “bilingv”, adică să poată comunica, folosind simboluri logico-matematice şi limbajul metaforic, artistic, dacă nu, folosind doar una dintre aceste două expresii să o poată înţelege şi pe a doua. Practic, este vorba despre realizarea unităţii atât pe dimensiunea verticală (Abstract–Concret, Semnificaţie–Sens, Intelect–Afect), cât şi pe cea orizontală (Frumos-Adevăr, Artă-Ştiinţă). Omul întreg se realizează în unitatea contrariilor.
Arta te apropie de tine, de natură şi de… alţii.
