80% din costul unui pachet cu țigări îl reprezintă taxele și accizele încasate de stat. 80%! Și, cu toate acestea, ne comportăm ca și cum nu ne-ar interesa acești bani…
La o primă vedere, știrea ar putea interesa prea puțină lume: luni, 15 februarie 2016, companiile din industria tutunului au solicitat Guvernului, printr-o scrisoare semnată de conducerea British American Tobacco, Japan Tobacco International și Philip Morris Romania, “asumarea de urgență a cadrului de reglementare clar, ferm și predictibil, care sa nu blocheze buna funcționare a unui sector economic cu o pondere semnificativa în veniturile la bugetul de stat”.
O scrisoare care vine în contextul în care deși în data de 20 mai 2016 intră în vigoare, în toate statele membre ale Uniunii Europene, o Directivă a UE care prevede schimbări importante în procesul de producție și de ambalare a țigaretelor, Guvernul nu a făcut încă publice nici până normele de aplicare ale acestei Directive.
Mai mult: cum, potrivit textului Directivei, data limită de transpunere prin lege și data de conformare a producției coincid (20 mai 2016), companiile din industria tutunului nu au timpul fizic pentru a finaliza investițiile necesare pentru ca pachetele și țigaretele să se conformeze noilor reglementări.
Rezultatul? Dacă Guvernul nu va fi acorda companiilor o perioada de tranziție pentru ca acestea să poată să-și adapteze fluxul tehnologic (în timp ce pe plan autohton este solicitată o perioadă de șase luni, în Polonia, de pildă, Guvernul a acordat o perioadă de tranziție de nouă luni), producția ar putea fi oprită până când procesul de producție va fi adaptat noilor norme.
“Așa și?”, v-ați putea întreba. Ei bine…
“Ținta de deficit bugetar este de 2,95%. Dacă noi, companiile din industria tutunului, nu plătim două luni taxele -pentru că nu vindem, nu pentru că nu vrem – s-ar putea să intrăm pe un deficit bugetar excesiv. Este o limită foarte strânsă. Guvernul trebuie să decidă. (…)Problema nu este doar a noastră este şi a statului. Dacă noi nu producem şi nu vindem, ei nu încasează şi trebuie să găsim împreună o soluţie constructivă. Dacă un pachet ar costa 10 lei, statul ar pierde opt lei, iar noi am pierde doi lei, în care intră şi cheltuielile de producţie. Este cel mai taxat produs din România. Riscăm o criză a ţigaretelor legale pe perioada de vară, când este perioada de vârf. În aceste condiţii contrabanda ar creşte, pentru că ea creşte tot timpul în an electoral. Noi avem stocuri pentru o perioadă de 25 de zile, pentru că nu avem voie să producem mai mult, deoarece nu primim timbre fiscale.” (Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova si Bulgaria)
Companiile de țigarete au virat în 2015 la bugetul de stat, circa 3 miliarde de euro, fiind al doilea mare contribuabil, după sectorul petrolier. Suma reprezintă aproape 2% din PIB și 12,5% din totalul veniturilor bugetare. Companiile de tutun, aflate în România de peste 20 de ani, dețin capacități importante de producție. În industrie lucrează aproape 4.000 de angajați, fiind generate alte 45.000 de locuri de muncă indirecte.
