Care este linia de demarcație dintr-o manifestare artistică și un eveniment derizoriu?
The Recovery of Discovery, expoziția artistului de origine franceză Cyprien Gaillard, și-a închis porțile zilele trecute (mai exact pe 22 mai), după ce a fost găzduită, timp de aproape două luni, de KW Institute for Contemporary Art din Berlin. Iată în ce a constat expoziția care, după cum veți vedea, a avut și o componentă puternică de interacțiune cu publicul, după cum îi șade bine oricărei manifestări artistice cu pretenții de modernitate.
“În mod similar cu relocarea Altarul Pergamon, 72 000 de sticle de bere Efes, brand al cărui nume duce cu gândul la anticul oraș Efes din mitologia greacă , au fost transportate din Turcia în Germania.” Sticle care, cu tot cu ambalaje au fost folosite pentru a se contrui piramida din imagine.
După ce am văzut un Van Gogh din 8.000 de capace de bere, credeam că nimic nu mă mai miră. Ei bine, The Recovery of Discovery explorează ideea potrivit căreia “conservarea unui monument merge mână în mână cu distrugerea sa”, Și, prin urmare, în ultima zi a expoziției, vizitatorilor li s-a permis să urce pe Piramida de bere – denumirea neoficială a instalației artistice – și să consume în voie toată spuma metaforei cu mitologia greacă.
“Deși originea geografică a alcoolului joacă adesea un rol important pentru consumator, proveniența sa pare să devină din ce în ce mai puțin importantă pe măsură ce cantitatea consumată crește”, se explică, grație unui moment de inspirație menit să ne cutremure, pe site-ul KW Institute for Contemporary Art.
Și mai departe: “prin utilizarea monumentului – prin cățărarea pe sculptură și băutul berii – distrugerea sa este deja iniţiată. Îndepărtarea barbară a unor elemente arhitecturale unice care au fost transportate din locul lor de origine la Berlin, întruchipează atât conceptul de deplasare şi de turism colonialist”.
Artă sau “consum artistic de bere”? Voi ce ziceți?
