Bomboane în alb și negru

Era o altă zi de miercuri și eu mergeam ca un bezmetic, prin ploaie, spre locul unde se ascunde productivitatea.

Eram posibil gânditor, posibil nu, eu sper că nu: dacă împarți îndelung corpul cu un creier infectat de o hemoragie – perpetuă – ce-ți zbiară în urechea dreptă, ajungi să îți dorești ca uneori să tacă. Mă mușcă toamna și-mi pitesc instinctiv palmele în buzunarul hainei. Mi-e cald, mi-e bine și degetele-mi vânează o bomboană dispărută, demult, în Triunghiul Bermudelor hainei. Nu mă gândesc de unde o am ori dacă familia îi duce lipsa fiind pierdută în neant. Enumăr însa cântece în care sinistrata joaca rolul principal. Gândesc ce vârstă are haina, gândesc ce vârstă are bomboana și mă rezum la negru și la alb.

Webcultura are nevoie de susținerea ta. Ne poți sprijini prin intermediul unui abonament lunar

sau prin intermediul unei donații.

Mulțumim.

Vladimir Stoicescu

Vladimir Stoicescu Blog | Facebook | De același autor

Eu Sunt lumina de la capatul noptii, si adierea vantului de vara. Sunt Alfa si Omega, intunericul in lanul de secara. Sunt … sunt … cogito ergo sum. Sunt ambitia inaripata si sunt sangele stramosilor. Sunt mormanul de pamant, sunt copilul muribund. Sunt … sunt … cogito ergo sum. Sunt vipera ce-ti sopteste , si sunt cantecul de leagan Sunt femeia ce zambeste la barbatul care intreaba Sunt … sunt … cogito ergo sum. Sunt diavolul cu pene, sunt Adam in pielea goala. Sunt tristetea absoluta, efemera, si fatala. Sunt … sunt … cogito ergo sum. Sunt o pata de culoare, ba un verde, ba mai tare. Esti un negru! Sunt culoare. Sunt … sunt … cogito ergo sum. Sunt mainile lui Venus, si sunt catelusul schiop Sunt atent calcand pe tine, cand eu am calcat pe mine. Sunt … sunt … Sunt … sunt? Esti. Cogito ergo sum.

Recomandări

Adaugă comentariu