Disparitia unui figurant
Se-acrește primăvara și ea pe stărvul crăcii
Și claunul bocește în spatele barăcii
Și rufele bătrâne îl cheamă pe frânghie
Să își usuce plânsul lui mic de prăvălie.
În iarba veche umblă un soi de iarbă nouă
cu pâre și veninuri. Fă-te și tu că plouă,
accepta și tu circul și pe lumina slabă
descuie rinocerul și intră-n el degrabă.
Înainte de 1989, erau mulți aceia care auziseră de poetul Mircea Dinescu, dar foarte puțini știau cum arată. Astăzi, mai toată lumea știe cum arată Mircea Dinescu, dar sunt puțini aceia care știu că este poet.
Vaca
Îndrăzneşte tu şi-mpinge vaca
în pian să pască pe furiş
clapele cu limba ei săraca
sârmele cu foşnet de frunziş.
Să vedem atunci ce-o să mai facă
pianistul veşted şi cam spân
când o să-şi apropie de vacă
mâinile cu vag miros de fân.
Da, aceste poezii ale lui Mircea Dinescu sunt scrise înainte de 1989. Și, da, prima sa apariție la televiziune a fost pe 22 decembrie. La doar o zi de la ziua care, într-un anume fel, a reprezentat un prag așezat de-a curmezișul unui destin. Ieri și azi…
