Bine ai venit pe WebCultura

Din cuprins:

“Visând, întrezărim prin doruri…”

(De)spre farmecul imperfecțiunilor

Exista, asa sunt înclinat sa cred, un farmec al imperfecțiunilor, un miraj nedefinit al stângăciei umane. Stângăciile, ca și timiditatea,...

Continuare...


Powered by

“Visând, întrezărim prin doruri…”

Sorin Tudorde @
9 May 2014

Susține și tu Webcultura. Mulțumim!

Vezi aici cine sunt cei cărora le mulțumim până acum.

Pentru toate sufletele sensibile: o poezie frumoasă și foarte cunoscută.

Ne-om aminti cândva târziu
de-această întâmplare simplă,
de-această bancă unde stăm
tâmplă fierbinte lângă tâmplă.

De pe stamine de alun,
din plopii albi, se cerne jarul.
Orice-nceput se vrea fecund,
risipei se dedă Florarul.

Polenul cade peste noi,
în preajmă galbene troiene
alcătuiește-n aur fin.
Pe umeri cade-ne și-n gene.

Ne cade-n gură când vorbim,
şi-n ochi, când nu găsim cuvântul.
Și nu știm ce păreri de rău
ne tulbură, pieziș, avântul.

Ne-om aminti cândva târziu
de-această întâmplare simplă,
de-această bancă unde stăm
tâmplă fierbinte lângă tâmplă.

Visând, întrezărim prin doruri –
latente-n pulberi aurii –
păduri ce ar putea să fie
și niciodată nu vor fi.

Lucian Blaga (9 mai 1895 – 6 mai 1961),
Risipei se dedă florarul

banca-dragoste

Despre autor

Sorin Tudor

| Blog | De același autor

Uneori, prin ochii mei, internetul se vede altfel. “Contentul” se numeste simplu, “continut”, iar “user generated” capata vagi conotatii pleonastice de vreme ce El, Userul, nu are incotro: trebuie sa-si fie Creator al propriei Vieti. Poate ca, intr-o zi, vom ajunge sa ne cunoastem mai bine.

Comentează

Literatura

Parteneri

© 2010-2014 WebCultura.