Visând în șoaptă

Tainic curge noaptea-n stropi de neguri,
Peste ai pădurii lujeri, înălbiți d-atâția muguri,
Și pe a vânturilor strună,ce vibrează printre crânguri.
Iară noi, aievea, ne vom iubi lângă râul dintre măguri.

Îmbăiați în miros de vâsc și boarea lină,
Patul dragostei ne fie, flori cosite pe colină.
Visători în pâcla serii, și-n viers de piculină,
Vraja nopții ne-nconjoară ca un nor de muselină.

Suave șoapte a nopții efemere-n zori,ne cheamă,
Ca-ntr-un ultim vis, vedem a dimineții teamă,
Luceferi falnici și diafane astre, d-aceeași seamă,
În agonia lor soțiți de tânguirea Lunei Mamă!

Ne bucurăm pentru că ne citești. Webcultura există cu ajutorul donațiilor cititorilor săi.
Ne poți susține prin intermediul unui abonament lunar

sau prin intermediul unei donații.

Mulțumim.

Ioan Parapuf

Ioan Parapuf De același autor

Pentru a publica în cadrul Cenaclului WebCultura trimite-ne textul tău prin intermediul acestui formular. Și, nu în ultimul rând, te rugăm să citești și cele câteva rânduri scrise aici. Important: autorii care au publicat deja cel puțin trei creații în paginile Cenaclului și doresc pagini de autor sunt rugați să ne contacteze prin intermediul aceluiași formular.

Recomandări

Adaugă comentariu