Violet

Te desfăceai în soare
și soarele în tine
și luntrea spre albastru începea să curgă
și zorii te prindeau al lunii,
minune ca și ea,
iar eu eram o axă paralelă.

Te răsfrângeai în mine
iar eu mă răsfrângeam în vid
și în eter îmi căutam ființa;
și duhul lunii, ceața, neputința
pe toate încă le mai explica știința
pe tine, însă, nu te explica.

violet

Maria Roșu

Recomandări

Adaugă comentariu