Bine ai venit pe WebCultura

Din cuprins:

Urme in praf

Roșu aprins

Despre oameni, suflete și tipare. Au încercat să mă picteze. Mă vedeau doar ca pe o pânză albă. Fără defecte,...

Continuare...


Powered by

Autor: George Grecu

Urme in praf

George Grecu10 February 2016

Nu te ating , nu mă atingi…
nu te cuprind , nu ma ajungi…

Lumina mea cădea pieziş
şi galbenă, din felinare
Pe drumul care pân’ la urmă
Înconjurat de sălcii goale
Acoperea cu praful care
După căruţe rămânea,
O urmă palidă de cizmă
Şi-un băţ ce mersu-i rezema.
Cercam să văd prin raza slută
De era el sau altul oare..
I-aş fi văzut poate doar chipul…
E alb…e alb la cap şi cred că-l doare.

Cred c-a trecut cândva prin sat
Mergând cam şchiop cu cizma ruptă
Privind în jur cu faţa-i suptă
Şi aruncând câte-un scuipat,
Peste vreun câine ori aiurea
Văzând că nu e nimenea să-i zică
Bine-ai venit acas’ …soldat.
Trecându-şi greu mâna rămasă
prin părul ce a fum îi mirosea
se incrunta din cand in cand si infundat icnea…
Simţea o rana si-l ardea
Dar nu putea sa creada …oare….
Chiar de la el…chiar de la el …
Nu… mi se pare. N-ar face asta-n veci
E-nchipuire… fratele meu traieste.
Oare…?
Tineam la pulpa felinarul
De-un vant bezmetic sa-l feresc
Si mana streasina tineam la ochiul
Ce-mi ramasese… dupa…
O silueta asteptam sa vad, crezand
Ca in sfarsit s-a terminat calvarul
Ca nu mai trebuie sa joc o piesa
In care-actorul principal e mut.
Sa pot tipa, sa pot canta in voie
Fara de teama ca asmut
Un cerber ce mai ieri dormea
In turnul lui acoperit cu ceara
Catand ca cineva sa-i faca
Plecat cu fata in pamant… o scara.
Inca astept… privesc in iarba
Un băţ ce lui i-a trebuit…
Sa meargă drept si mandru catre-o rază,
Prietenul cel vechi sa-l vază N-a apucat… s-a mistuit…

urme

Important: autorii care au publicat deja cel puțin trei creații în paginile Cenaclului și doresc pagini de autor sunt rugați să ne contacteze prin intermediul acestui formular.

Despre autor

George Grecu

| De același autor

Sunt doar un om obisnuit, care scrie cand cerul se acopera de nori. Cuvintele apar de nicaieri si stau cateva clipe in jurul meu. Daca sunt atent... le prind, daca nu... Am slujit tara 30 de ani sub drapel. Acum ratacesc prin alte tari, incercand sa simt ce am pierdut ani la rand tinand ochii inchisi. Accept duritatea sortii pentru a putea asigura un viitor bun copiilor mei... chiar daca ei nu inteleg asta acum.

Comentează

Parteneri

© 2010-2014 WebCultura.