Bine ai venit pe WebCultura

Din cuprins:

Un loc unde am pus steagul României la înălțime

Ten for Grandpa

Un bărbat. Două super-puteri. Trei foste neveste. Patru autopsii. David Karr: soţ, tată, reporter acredit al Casei Albe, producator de...

Continuare...


Powered by

Un loc unde am pus steagul României la înălțime

Mihai Patrascude @
17 December 2015

Susține și tu Webcultura. Mulțumim!

Vezi aici cine sunt cei cărora le mulțumim până acum.

(fragment de jurnal)

Singapore, Academia de Aviație, 15 martie 2013. O zi de vineri obișnuită. Însă o zi care marchează, pentru cei 26 de participanți de pe 4 continente și pentru instructorii lor, sfîrșitul unui curs de două săptămîni despre siguranța aviației. Caj Frostell, David McNair sau Alain Guilldou sînt cîteva nume mari din aviația mondială. Ei reprezintă doar trei din actorii care au instruit, cu exemple și practici din viața lor care, de peste 4 decenii pentru fiecare, este dedicată excelenței în aviație. Un alt exemplu care ne-a înfiorat a fost prezentat de Cyarno Latif, co-pilotul pe celebrul zbor SQ006, care a supraviețuit unui impact cu un Boeing 747, în care din 159 de pasageri, 83 și-au pierdut viața…

Am avut privilegiul să fiu singurul român participant la acest curs, sponsorizat de Ministerul Afacerilor Externe din Singapore. Și, mai mult decît acest privilegiu, în ultima zi mă desemnează colegii pe mine să fiu cel care să le scrie profesorilor cîteva cuvinte, din suflet! Mă cutremur puțin (neașteptîndu-mă la o astfel de provocare), pentru că nu știu dacă ce pot eu să gîndesc acum ar putea satisface pe de o parte o audiență așa diferită, iar pe de altă parte percepția unor oameni atît de experimentați cum sînt cei deja citați. Inspir adînc și, printre concluziile din ultima zi, sărind peste pauze și foarte puținul timp de răgaz pe care îl avem aici, iau o coală și încep să scriu ce și cum am simțit, lăsînd stiloul să curgă prin filtrul inimii și al rațiunii…

Oamenii spun că viața este un miracol. Și este. Cu toate aspectele ei, de la naștere și pînă la sfîrșit, cu toate surprizele și provocările ei.

Oamenii mai spun că zborul este un miracol. Zborul a fost întotdeauna o provocare pentru omenire, iar în zilele noastre, dincolo de miracol, este o experiență care ne face mai buni. Oamenii implicați în aviație sînt întotdeauna diferiți: ei au văzut, trăit și simțit realitatea unui miracol. Iar instructorii din aviație sînt persoane cu abilități speciale, avînd puterea de a ne face pe noi mai buni nu numai în munca noastră, ci și în viața noastră de fiecare zi.

Am dori să vă mulțumim pentru excelenta oportunitate pe care ne-ați dat-o în aceste zile: ne-ați învățat, ne-ați instruit, ne-ați provocat. Ne-ați deschis lumini în suflet care vor dura tot atît de mult cît vom iubi aviația. Iar noi o vom iubi întotdeauna pentru că aviația este și bucuria zborului, dar și frumusețea miracolului. Și tuturor oamenilor le plac miracolele din viață. Pentru aceste lucruri, dar nu numai, avem două mici cuvinte pentru dumneavoastră: vă mulțumim!

Semnăm cu toții documentul și i-l dăm lui David și lui Caj, cei care au fost zi de zi cu noi.

La festivitatea decernării diplomelor, simțim cu toții greutatea și solemnitatea momentului, cînd reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe ne felicită și ne îndeamnă să nu lăsăm niciodată deoparte principiile de muncă și sfaturile de viață învățate aici. Noi am reușit în viață pentru că am crezut în ce facem și nu am abdicat niciodată de la aceste principii. Citîndu-l pe Ted Turner, nu cedăm deloc pentru că învingătorii nu abandonează niciodată iar cei care cedează nu cîștigă niciodată! – ne spune Caj Frostell. Iar aviația este întotdeauna un domeniu al victoriei.

După festivitate, David McNair vine la mine, printre fotografiile de grup sau cele care marcau prieteniile tocmai începute pe durata cursului și mă întreabă: Mihai, tu ai scris acele cuvinte, nu-i așa? Îi confirm, la care el îmi mărturisește, plind e emoție: Știi, predau cursuri în toată lumea asta de peste 35 de ani, am fost în majoritatea țărilor care au aviație cît de cît dezvoltată, însă așa cuvinte frumoase, sincere și așa un mesaj nu am mai primit niciodată. Nu am cuvinte să îți mulțumesc! Mă umple de bucurie scurtul dialog cu el de la sfîrșitul cursului și am satisfacția că, dintre toți, eu am fost cel ales să transmit un mesaj care a fost apreciat din plin…

Zîmbesc și îmi spun: E semnul că ceea ce am făcut aici poartă semnul recunoașterii, așa că mă pot declara mulțumit. E un alt loc unde am pus steagul României din nou la înălțimea aprecierii celoralți. Și unde, pentru o clipă, un român a însemnat un european, un cetățean al lumii, ales pentru a se exprima și a reprezenta aprecierile venite din patru continente…

Mihai-Patrascu

Împreună cu David McNair, la acordarea diplomei.

Despre autor

Mihai Patrascu

| De același autor

Născut la Baia Mare, în 22 iunie 1974. A publicat peste 50 de studii, articole, recenzii sau traduceri în România, Elveţia, Franţa, Italia, Canada, Bulgaria, Mexic. Cărţi publicate: Jurnal (1998), Profeţi ai Mileniului (1998), Scrieri despre Nikos Kazantzakis (1999), Vallarta (2000), Palermo (2003), Acasă înseamnă Europa (2003), Oameni, fapte, zboruri (2012).

Comentează

Atitudini

Parteneri

© 2010-2014 WebCultura.