Tu nu stii…

Webcultura are nevoie de susținerea ta. Ne poți sprijini prin intermediul unui abonament lunar

sau prin intermediul unei donații.

Mulțumim.

M-am ascuns,
În spatele unui zâmbet sa-ti pară,
Ca bine îmi este,
Dar uneori norii se așază în geană,
Îmi e teamă,
Ca zâmbind, voi rănii norii,
Și mă voi trăda,
Prin lacrima lor picurânda.
Vei afla,
Că uneori cicatricile mele mă strigă.
Îmi este frică,
De stafiile ce bântuie noaptea.
Tu nu știi,
E mai bine așa, zâmbind să rămână,
Toate spaimele,
Se vor duce toate, cu tine departe,
Nimic să rămână.
Îmi ajung ploile, ce spală toate străzile,
Pe care am plâns,
Uneori amândoi,alteori separat în surdină.
Sunt doar o fărâmă,
De zâmbet, de nor, de toamna, de durerea din rană,
Dar e mai bine ca nu știi.

nu-stii

Moldovan Corina

Moldovan Corina De același autor

Pentru a publica în cadrul Cenaclului WebCultura trimite-ne textul tău prin intermediul acestui formular. Și, nu în ultimul rând, te rugăm să citești și cele câteva rânduri scrise aici. Important: autorii care au publicat deja cel puțin trei creații în paginile Cenaclului și doresc pagini de autor sunt rugați să ne contacteze prin intermediul aceluiași formular.

Recomandări

Un comentariu

  1. Oana

    Felicitari! O poezie superba!

Adaugă comentariu