Bine ai venit pe WebCultura

Din cuprins:

Tristețea frumuseții sensibile

Rostul visului

Culcat cu capul pe o piatră oarecare, Iacov a visat scara cerului, pe care urcă şi coboară îngerii. El nu...

Continuare...


Powered by

Tristețea frumuseții sensibile

Mădălina Dumitrachede @
24 November 2014

Bright Star – dramă pasională.

A thing of beauty is a joy forever.” (John Keats)

Londra (Hampstead Village) anului 1818 – John Keats, un tânăr poet (23 ani) și fermecătoarea sa vecină, Fanny Brawne, trăiesc o relație amoroasă specială. La primele schimburi de priviri, cei doi au fost mai degrabă reci și distanți, însă legătura dintre ei se va consolida treptat. Născut într-o familie modestă, John ucenicise pe lângă un chirurg, dar consacra mult timp creației poetice. Tânărul scriitor o credea țâfnoasă pe eleganta Fanny, care nu părea deloc sensibilizată de lirism. Cel care va contribui la apropierea dintre ei va fi Thomas, fratele lui John Keats. Impresionată de suferința pricinuită de o maladie nemiloasă, Fanny se va apropia de familia destul de năpăstuită a poetului. John este impresionat de atitudinea fetei și acceptă să-i destăinuie din tainele poeziei. Toată lumea, din jurul lor, sesizează atașamentul dintre John și Fanny și pare aproape imposibil ca cineva să mai oprească șuvoiul de sentimente ce ia naștere. Pe măsură ce pasiunea irupe, crește și numărul piedicilor. Una dintre acestea va fi chiar boala care-l va copleși pe John.

Bright-StarBright Star este istoria unei iubiri pasionale, dintre poetul romantic englez John Keats (Ben Whishaw) și atrăgătoarea lui vecină, Fanny Brawne (Abbie Cornish), poveste derulată între anii 1818 și 1820. Chiar dacă nimic nu lăsa să se întrevadă că s-ar putea ivi o idilă între frivola Fanny și talentatul John.  Deși îi aprecia spiritul viu, plin de prospețime, poetul considera că dezinvolta Fanny era atrasă doar de modă și de cusături. Moartea lui Tom Keats va schimba multe. În pofida obstacolelor și a convențiilor sociale, sentimentele dintre îndrăgostiți vor deveni solide. În 1819, se vor logodi în secret. Din păcate, tuberculoza îl va secera pe John, iar în 1821 va fi înmormântat la Roma, departe de Fanny, “steaua sa luminoasă”, nebănuind  că va deveni la fel de celebru ca Byron sau Shelley. Ultimul său poem se intitula To Fanny. Neapreciat de majoritatea contemporanilor și aproape necunoscut în timpul vieții, Keats a fost recunoscut (la o jumătate de secol după moarte) ca unul dintre cei mai mari poeți ai Angliei, ca un remarcabil maestru al liricii. La fel ca și alți poeți romantici, Keats a fost un cântăreț al frumuseții și desăvârșirii lumii, îndeosebi al frumuseții sensibile.

Pelicula, realizată de Jane Campion, este ea însăși o “stea luminoasă”, încărcată de sublimă frumusețe, intensitate și justețe. Titlul are legătură directă cu poemul de dragoste scris de Keats pentru Fanny pe-o culegere a scrierilor lui Shakespeare. Iubirea arzătoare dintre cei doi amorezi i-a stârnit interesul realizatoarei, care-a încercat să imortalizeze o fărâmă din pasionala istorie. După mai bine de un deceniu de la The Piano, cineasta neozeelandeză aduce în prim-plan o iubire tragică, înviorată de doi actori talentați, ce iradiază: Abbie Cornish și Ben Whishaw. Proiectat în cadrul Festivalului de la Cannes, Bright Star a făcut publicul să mai uite de grozăviile lumii contemporane, celebrând opera unui poet romantic din secolul al 19-lea. Plasticitatea imaginilor, fluiditatea regiei, calitatea excepțională a interpretării și profunzimea sentimentelor aduse-n cadru sunt argumentele pentru care acest film a fost elogiat/nominalizat. Coloana sonoră a împletit muzica originală semnată de compozitorul Mark Bradshaw și vocile actorilor Cornish și Whishaw, oferind veritabile bijuterii poetice.

Bright Star

Regizor: Jane Campion
Scenarist: Jane Campion
Compozitor: Mark Bradshaw
Operator: Greig Fraser
Scenograf: Janet Patterson
Costume: Janet Patterson
Producător: Jan Chapman, Caroline Hewitt
Monteur: Alexandre de Franceschi

Distribuţia

Ben Whishaw (John Keats)
Abbie Cornish (Frances “Fanny” Brawne)
Kerry Fox (Mrs. Brawne)
Paul Schneider (Charles Armitage Brown)
Thomas Sangster (Samuel Brawne)
Gerard Monaco (Charles Dilke)

Premii, nominalizări, selecţii

Cannes (2009) – Palme D’Or , nominalizată: Jane Campion
Oscar (2010) – Cele mai bune costume, nominalizat: Janet Patterson
Premiul BAFTA (2010) – Cele mai bune costume, nominalizat: Janet Patterson
British Academy of Film and Television Arts – Cel mai bun regizor, nominalizată: Jane Campion
London Critics Circle Film Awards – Actrița anului, nominalizată: Abbie Cornish

Realizat aproape în întegime într-un cadru natural, Bright Star evită capcana biografiilor “scorțoase” și se concentrează exclusiv asupra ultimilor ani din scurta viață a poetului. Filmul oferă punctul de vedere al fetei, modul în care-a simțit ea această pasiune – o relație reciproc împărtășită(născută și trăită într-o Anglie victoriană, încorsetată de coduri stricte). Între cele două suflete, ce sălășuiau sub același acoperiși, se naște un sentiment viu, devorator, dar grațios și pur. Confruntați cu rigorile societății, tinerii îndrăgostiți vor depăși obstacolele impuse de societate, dar nu vor putea înfrânge și maladia. Boala care-l măcina pe John va preschimba magia în tragedie. Jane Campion surprinde alchimia creată între Keats (Benjamin Whishaw) și Fanny (Abbie Cornish), captând finețea relației printre peisajele mirifice din cadrele exterioare. Câmpul cu flori și ciripitul de păsărele evită statutul de clișeu și revine, în acest film, la măreția imaginii senzuale, plină de dramatism. Cu talent și dibăcie, operatorul Greig Fraser găsește cele mai potrivite cadre naturale care să ilustreze renașterea iubirii.

Regia, discretă și elegantă, servește acestei povești, devenită o “baladă”  ce se-ntinde pe mai multe strofe, într-n cadru voit idilico-bucolic.

Fanny este o eroină care-și urmează cu tenacitate pasiunea. Mic-burgheza din Londra domină, grație harului actriței Abbie Cornish, tot filmul. Fanny Brawne este înzestrată cu toate datele unei eroine romantice: comuniunea cu natura, dragostea imposibilă, rezistența în fața nemilosului destin. Precum stofele pe care ea le broda cu acul, inima tinerei va fi străpunsă de iubirea pasională. Uimitoarea australiancă, Abbie Cornish, își va folosi toată forța intelectuală și fizică pentru a ilustra vestigiile pe care numai dragostea adevărată le poate lăsa. În acele puține momente de fericire, amanții se sărută cast, printr-o discretă “înrudire” cu Romeo și Julieta.

Spectatorii se lasă seduși de magia dintre John și Fanny, suspendând orice stavilă. Tragedia finală (convocată de boală și moarte) nu va diminua farmecul acestei pelicule ce ne amintește de versurile lui Keats:

“Un lucru frumos este o bucurie inepuizabilă:
farmecul său sporește; nu va trece niciodată.”

(Endymion, John Keats)

Despre autor

Mădălina Dumitrache

| Facebook | De același autor

Cultura te îmbogăţeşte, te plasează pe o anumită ierarhie valorică, cu condiţia să fie dublată de inteligenţă şi de cei şapte ani de acasă. Licenţiată în Teatrologie-Filmologie (UNATC "I.L.Caragiale, Bucureşti) şi Pedagogie (Univ. Buc.), mă simt aproape de cei "săraci în arginţi, dar bogaţi în iluzii" ştiind că cea mai subtilă şi solidă formă de supravieţuire este CULTURA.

Comentează

Parteneri

© 2010-2014 WebCultura.