Bine ai venit pe WebCultura

Din cuprins:

Toamnele noastre

Anatomia unui adio

Mai are rost sa îți scriu? Oricum a trecut ceva timp de când ai stat și m-ai ascultat cu adevarat....

Continuare...


Powered by

Autor: Simona Prilogan

Toamnele noastre

Simona Prilogan15 September 2017

Cocorii din suflete se duc departe
Iar apele reci ne inundă privirea.
Cu forţă adâncă un frig ne străbate
Şi-o toamnă pustie ne răpeşte iubirea.
Ne vin din adâncuri , din epoci trecute,
Sclipiri diafane de duminici albastre,
Ne cheamă… ne-alungă… uşor abătute,
Cernite de vreme, de toamnele noastre.

Eu caut în unghiuri fărâma pierdută,
Tu ca într-un cerc te roteşti, în zadar,
Mirarea-şi ia zborul, tăcută, ne uită…
Ne lasă în toamna pustiul amar.
Cu umbrele-adânci încrustate de vreme,
Cu cer înnorat şi cu stele sihastre,
Ne trecem prin timpuri ce vor să ne cheme
Din toamne trecute in toamnele noastre.

Important: autorii care au publicat deja cel puțin trei creații în paginile Cenaclului și doresc pagini de autor sunt rugați să ne contacteze prin intermediul acestui formular.

Despre autor

Simona Prilogan

| Blog | Facebook | De același autor

În călătoria către infinit, am îmbrăcat numerele în idei și le-am învăluit printre secunde peculiare în valsul tematic al existenței: trei pași pentru un vis, trei pași pentru o forță. Forța de a continua. Atâta vreme cât este viață, este speranță!

Comentează

Parteneri

© 2010-2014 WebCultura.