De văzut. Cu ochii larg deschiși. Un fragment dintr-un interviu realizat în anul 1985 cu fostul agent KGB Yuri Alexandrovich Bezmenov care, astăzi, ar putea să vă pună pe gânduri. "Accesul la informatia adevarata nu
Din groaza de a nu repeta greșeli ajungem să ne transformăm în cei pe care i-am urât cel mai mult. Pierdem din vedere ceea ce ne-a cauzat rănile sufletești și nu mai suntem în stare
Ai privit vreodată graba lumii în care trăim, ca pe un virus, un virus care trăiește în aerul pe care îl respirăm, pe care îl purtăm în noi și care ne dictează ritmul vieții? Există
Eu nu sunt cât dau ceilalţi pe mine. Mult, puţin, estimarea lor e greu să fie apropiată de realitate şi să nu oglindească de fapt doar o faţetă, două, din ceea ce eşti. Dar eu
Exasperat că barca țării lui înaintează prea încet către malul dorit, a lăsat jos vâslele hodorogite şi s-a aruncat peste bord, înfruntând solitar valurile care se interpuneau între el şi conaționalii lui rămaşi în barcă,
În fiecare dintre noi există un dor de ducă. Un dor mai aprins sau mai înăbușit. Un dor de albastru, de verde crud, de o altă lume care să te împingă să treci de granițe,
Se întamplă deseori sau rareori, dar se întâmplă. Se întamplă să treci pe lângă oameni fără să le permiți să-ți vorbească. Se întâmplă deseori sau rareori să spui că nu e nimic de ascultat și
Sufletul îmi plânge de dorința de a trăi. Nu vreau decât să pot ieși din acest loc sufocant. Lumea din juru-mi se agită pentru nimic. Nu le recunosc valorile. Nu vreau să o fac. Eu
"De câte ore de conversație e nevoie ca să vedem ce lipsește?" "Ai o imaginaţie care se aprinde uşor – ar trebui să‑ţi iei un răgaz şi să te întrebi dacă nu cumva inventezi o
Este atât de trist faptul că realizăm că toate speranțele noastre ca un om bun să fie conform așteptărilor, iar dovada este exact opusul. O primă impresie, a ta, ce îți spune că este o
Lacrimile sunt bucăți de noi în stare lichidă, un amestec de clipă, de noi, de alții, de sentimente și emoții, toate frământate și stropite în nuanțele sufletului. O simplă și adâncă privire, un sunet, o
Sufletul îmi arde de o neînțeleasă neînțelegere. Un joc de cuvinte care poate descrie întocmai vâltoarea sufocantei sensibilități, ce mă acaparează. Poate că, pretențiile ajung la un grad ce este de neatins. Dar atunci de
Cui îi pasã dacã acest copac este alb și negru? Ceea ce eu percep mental, pentru cã existã o judecatã ce spune "acesta este un copac”, este complet diferit de ceea ce eu aș putea
O femeie ce se respectă nu-și dorește în niciun caz să fie o opțiune. Ea nu putea să se mulțumească cu o relație de tovărășie dispensabilă, în care un pas făcut unul către celălalt era
Confundăm prea des iubirea cu atașamentul... Ne petrecem viața țesând tot felul de legături, între noi și ceilaltii, între noi și lucruri. Ne adresăm adesea folosind cuvinte care încep cu “ ai noștri”, “al meu”,
