Bine ai venit pe WebCultura

Din cuprins:

Sonetul eternelor suspine

Aici, iubire…

Se face noapte şi se face frig mai repede decât aş fi crezut. Nici nu te uit de tot, nici...

Continuare...


Powered by

Autor: Daniel Visan-Dimitriu

Sonetul eternelor suspine

Daniel Visan-Dimitriu15 November 2018

Când vii, îmi pare ziua că-nflorește
Cu zorii în petale aurii
Și revărsări de scânteieri zglobii
În cerul ce-n albastru se gătește.

Mă prinzi în umbre lungi de brațe-ntinse
Și mă alinți în dulcele balans
Din adierea ultimului dans
În care trupurile noastre-au fost cuprinse.

Simt curgerea eternelor suspine
Prin alte ceruri, dincolo de noi,
Lipsite de cântări de violine

Și văd plutind ușor, pe unde line,
În cercuri vii, trimise de-amândoi,
Poeme care vor să le aline.

Webcultura există cu ajutorul donațiilor cititorilor săi. Mulțumim!

Important: autorii care au publicat deja cel puțin trei creații în paginile Cenaclului și doresc pagini de autor sunt rugați să ne contacteze prin intermediul acestui formular.

Despre autor

Daniel Visan-Dimitriu

| Facebook | De același autor

Profesor de matematică și de informatică, a debutat cu poezie în anul 2002. În 2003, a publicat primul volum- Aquarium. A fost premiat pentru creațiile sale în cadrul unor concursuri naționale și internaționale.

Comentează

Parteneri