Bine ai venit pe WebCultura

Din cuprins:

Și în uitare există iubire!

Viză către asfințit

Îngândurată, stau privind de la fereastră. În zori de zi, într-o grădină, Îmi cântă o pasăre albastră, Într-o feerică lumină....

Continuare...


Powered by

Și în uitare există iubire!

Ramona Sandrinade @
9 December 2014

Nu toți au șansa în această viață să cunoască sau să întâlnească adevărata dragoste.

Când iubim și suntem părăsiți, avem senzația de sufocare. De apocalipsă. Nu mai vedem nimic luminos dincolo de durerea noastră profundă. Ne e teamă să mai credem. Ne e greu să zâmbim, să râdem, să ne bucurăm de tot ce este în jurul nostru. Oarecum e de înțeles. O jumătate din noi s-a destrămat într-o clipă. Va trebui cumva să găsim în interiorul nostru puterea de a înainta doar într-o jumătate de suflet, de om, de viață, de aer, de… aripă. Cum scriam într-o poezie de a mea… “atât de șchiopi de o aripă, de suflet”.

Totuși, ar trebui să ne considerăm niște fericiți. Niște privilegiați! Nu toți au șansa în această viață să cunoască sau să întâlnească adevărata dragoste. Să adune clipe alături de ea. Să rămână cu amintiri de neprețuit. Într-o viață care de cele mai multe ori e liniară și nu foarte spectaculoasă, în noi s-a născut un univers. Un univers de culoare, de emoții, de trăiri. Am reînvățat să trăim. Am știut că suntem vii! Am făcut lucruri nebunești. Am râs ca niciodată. Am simțit un dor nebun. Ne-am transformat în câteva clipe din ape line în ape înspumate, din jar în vulcani, apoi în liniște absolută oglindiți într-un alt suflet.

Toate acestea nu sunt ceva care să trebuiască îngropate în noi alături de durere. Trebuiesc păstrate și lăsate să ne ajute să înaintăm în continuare. Trebuie lăsate să ne ajute să luminăm din nou. Pentru noi. Pentru acea iubire. Pentru cei care au nevoie de faruri în clipe grele. Indiferent de ceea ce s-a întâmplat, trebuie să păstrăm acele clipe nestemate pentru a fi oameni mai buni, mai frumoși, mai plini de iubire. Le păstrăm de apă vie, de aer curat… de stea a nordului nostru și poate într-o zi, vom învăța din nou să luminăm corect pentru ca dragostea să ne întâlnească din nou. Cine poate ști? Poate să apară de oriunde, oricum și total neașteptat!

Așa că… nu fiți triști pentru că ați fost părăsiți. În viață se întâmplă de multe ori ca drumurile să fie o răscruce. Bucurați-vă de ceea ce ați trăit! Păstrați în voi floarea acelei iubiri și udați-o zilnic cu credință apoi… zâmbiți vieții. Într-o zi, nu foarte departe, dar nici foarte aproape, neștiută, dar deloc întâmplătoare… viața vă va dărui din nou magia. Nu regretați nimic! E mai greu să regreți ce nu a fost. Să trăiești mereu îndoiala a ce ar fi putut fi. Fiți ferestre deschise prin care să intre briza, soarele și iubirea. Întotdeauna va intra dacă stați deschiși!

Și nu uitați…spuneam cândva:

“Și sub gheață există viață! Și sub zăpezi tremură emoțiile! Și în uitare există iubire!”

uitare-iubire

(foto: Casey Arakawa)

Despre autor

Ramona Sandrina

| Blog | Facebook | De același autor

Unii cântă, alţii dansează step, iar eu scriu. Asta iubesc să fac. Textele mele sunt pentru toţi, dar asta nu înseamnă că toţi se vor regăsi în ele. La urma urmei, ele sunt ceva mai mult decât personal. Sunt carne din carnea gândurilor mele. Sânge din sângele sufletului meu. Spicuiri. Flash-uri. Emoţii, Fluturi. Zboruri. Căderi. Le-am adunat în cuvinte şi le-am dăruit.

    Comentarii
  1. nazarel

    Incerci sa-l contrazici pe E. Cioran? Ai curaj!

Comentează

Parteneri

© 2010-2014 WebCultura.