“Încerci să uiți ceva, ceva de care îți amintești uneori în întuneric..”
Omul nu a învățat încă să guste frumusețea singurătății. El caută mereu să se angajeze într-o relație, să fie cu cineva – cu un prieten, cu un părinte, cu o soție sau un soț, cu un copil… cu cineva. El a creat societăți, cluburi. El a creat partide politice, ideologice. El a creat religii, biserici. Însă toate acestea sunt necesare pentru a-l face să-și uite singurătatea. Fiind în mijlocul acestor mulțimi, încerci să uiți ceva, ceva de care îți amintești uneori în întuneric: că te-ai născut singur, că vei muri singur, că, indiferent ce ai face, trăiești singur.
Căutăm pietre. Căutăm flori. Căutăm fluturi. Căutăm adevăruri. Dar întotdeauna trebuie să ne amintim că important e ce căutăm, nu ce găsim. Ce găsim e numai o scuză…
Adevărata savoare a vieții se găsește înlăuntrul vostru.
Osho
(11 decembrie 1931 – 19 ianuarie 1990)
Nu, nu ne-am nascut singuri. Mama era cu noi. NU?
omul e o fiinta sociala….nu cred ca e usor sa gasesti fericire in singuratate….asta s-ar putea chema egoism, in opinia mea……