Bine ai venit pe WebCultura

Din cuprins:

Sărbătoarea Internațională a Iei la Sibiu

The Workcenter of Jerzy Grotowski and Thomas Richards

Invitat special în cadrul Festivalului Internaţional al Artelor Spectacolului Muzical “Viaţa e frumoasă!”. Invitat pentru a treia oară în Bucureşti,...

Continuare...


Powered by

Sărbătoarea Internațională a Iei la Sibiu

WebCulturade @
23 June 2016

Susține și tu Webcultura! Pentru că, împreună, putem supraviețui ignoranței și ignoranților.

Mulțumim. (Vezi aici cine a donat până acum.)

Peste 2000 de oameni sunt așteptați la Hora de Sânziene, care deschide Sărbătoarea Internațională a Iei la Sibiu.

“De sărbătoare, de lucru sau de ceremonial, IA a însoțit femeia pe tot parcursul vieții. Ca orice veșmânt tradițional, IA constituie o secvență a memoriei colective iar purtarea ei, o manifestare spirituală ce străbate timpul și prin care se poate redescoperi istoria mitică a unui loc. Modelele iilor românești sunt obiect de studiu antropologic, arhitectura lor, sursă de creativitate a designerilor. IA a spart acum un secol hotarul satului, a devenit veșmânt regal grație reginelor României, apoi a ajuns să fie purtată de celebrități din toată lumea”, spune Iulia Gorneanu, reprezentant al Galeriei Galateca din București, care va veni, pe 25 iunie, la Sibiu, pentru a participa la manifestarile organizate, pentru a sărbători “Ziua Internațională a Iei”, de comunitatea “Ia Sibiu”, în parteneriat cu mai multe instituții culturale și organizații, printre care Muzeul Astra și comunitatea Biciclete Cochete.

Ziua Iei de la Sibiu va fi organizată, anul acesta, în parteneriat cu evenimentul Similar de la Baia Mare. Pe 24 iunie, iubitorii de tradiții din Baia Mare se vor reuni în Parcul Regina Maria, începând de la ora 18.00, pentru a purta IA și pentru a demonstra că acest veșmânt este viu, funcțional, contemporan. Se vor spune povești despre ie, astfel încât să fie dusă mai departe vestea că există o dimensiunea culturală a ei, că este icon-ul nostru identitar, un arhetip vestimentar al femeii acestor locuri, care ne conectează cu comunitățile tradiționale din întreaga lume, dar, totodată, cu trecutul și cu viitorul, prin limbajul universal al semnelor ei.

Cămașa românească, cu simbolurile ei, cu legendele și poveștile ei și cu profundele ei semnificații, este sărbătorită în întreaga lume la 24 iunie, un eveniment inițiat, în urmă cu trei ani, de comunitatea online « La Blouse Roumaine », condusă de Andreea Tănăsescu, propunere primită cu entuziasm în comunitățile românești la nivel internațional și în cele ale iubitorilor de tradiții din țară. « Este cel de-al treilea an în care organizăm sărbătoarea minunatei cămăși românești la Sibiu, un eveniment care a avut un uriaș succes la precedentele ediții. Anul trecut, în ciuda vremii câinoase, cu ploaie torențială, am avut o participare record de aproape 6000 de persoane numai la evenimentele organizate la Muzeul Astra. Și anul acesta vom deschide sărbătoarea, vineri, de la ora 14.00, cu Hora de Sânziene, un eveniment care anul trecut a reunit peste 1600 de persoane », a spus Mirela Iancu, Director de Marketing Cultural, într-o conferință de presă organizată astăzi la Muzeul Astra din Sibiu.

Comunitatea Ia Sibiu a pregătit un program interesant și complex pentru a sărbători Ziua Iei, care include o serie de evenimente, de la concerte și adunări publice, la ateliere de consiliere privind conservarea iei și posibilele intervenții care se pot face în contemporaneitate asupra ei, până la un picnic la care este așteptată o audiență record, care va fi organizat la Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului („Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA”), considerat cel mai frumos din Europa și cu siguranță, cu o suprafață totală de 96 de hectare, cel mai mare muzeu tematic de pe continent.

Întreaga comunitate își pregătește iile de zile mari pentru vremurile magice care urmează, Solstițiul de Vară și Noaptea de Sânziene, misterioasă și plină de miracole ca o nuvelă de Eliade, una dintre nopțile magice de peste an, un timp în care se deschid cerurile, lăsând să se întâmple cele mai năstrușnice lucruri, animalele vorbesc cu glas de om, înflorește feriga, o plantă care nu înflorește niciodată, dar a cărei floare rară îți poate schimba destinul, apare iarba fiarelor, căutată cândva de tâlhari, iar fetele de măritat se scaldă în roua din geana dimineții, să fie proaspete, fragede și iubite tot anul. Fetele cochete își vor împodobi bicletele cu flori și vor străbate piețele din Sibiu, copiii vor purta ie în ultima zi de școală, toate femeile din zona Sibiului vor merge în port popular la birou, iar în muzee se vor organiza dezbateri și conferințe având ca generoasă temă portul tradițional românesc și traducerea sa în cod urban, contemporan. “Vor fi nenumăratre provocări online, printre care și aceea de a ne schimba fotografia de profil pe rețelele de socializare, măcar pentru o zi, pentru a sărbători astfel Ziua Iei care, iată, a devenit cu adevărat o sărbătoare internațională, recunoscută ca atare și de alții, de vreme ce primarul orașului Washington, Muriel Bowser, a proclamat, în urmă cu două zile, data de 24 iunie 2016 drept „Ziua Universală a iei“ în Washington, D.C, răspunzând astfel demersurilor Ambasadei României în SUA”, a spus Elena Lotrean, director al Companiei Future Capital din Sibiu, inițiator și coordonator al comunității “Ia Sibiu ». În proclamaţia semnată de primarul Muriel Bowser se arată că ziua de 24 iunie a fost recunoscută şi va fi celebrată în jurul lumii, fiind sărbătorită de comunitatea românească din Washington, D.C. De asemenea, este menţionat faptul că ia românească a devenit un simbol internaţional al culturii române şi o sursă de inspiraţie pentru mari creatori de modă la nivel mondial.

„Ne dorim să ne întoarcem către comunitate, să ne salvăm tradiția și să o ducem mai departe. Uneori potrivim ia cu haine moderne. Se poate face asta și îi păstrăm și valoarea. Trebuie, însă, să găsim ia care ni se potrivește, iar când se întâmplă asta, este ca un RMN pentru suflet. Trăim în secolul XXI. Dacă vrem să-i aducem pe cei tineri mai aproape de tradiție și de adevăratele valori, atunci ar trebui să fim foarte atenți la modul lor de viață și la felul în care am putea să integrăm ia în contemporan. Să nu aștempăm să vină ei înspre noi, ci să mergem noi înspre ei”, spune Elena Lotrean, unul dintre coordonatorii comunității Ia Sibiu, care are în patrimoiu peste 200 de piese valoroase din toată țară, complet restaurate.

„Am început să căutăm meșteri peste tot în țară, meșteri care să lucreze cu pânzele începutului de secol XX, cum ar fi borangicul sau marchizul, care era cel mai elegant material al acelei perioade. Din el se făceau rochiile de nuntă. Din păcate, nu se mai găsește, în schimb borangicul, da. În Vâlcea există o familie care crește viermi de mătase. Meșterii sunt oameni frumoși, cu suflet și i-am găsit în Daia, Breaza, Reghin, în zona Moldovei, Săpânța, Târgoviște sau Cluj”, spune Andreea Ciortea, Director executiv și unul dintre inițiatorii proiectului Ia Sibiu, care anul acesta va organiza prima ediție a sărbătorii în orașul Baia Mare.

ÎMBRACĂ IA ȘI SPUNE LUMII CEA MAI FRUMOASĂ POVESTE DESPRE ROMÂNIA. Fiecare dintre cămășile românești autentice spune o poveste, delicată și plină de forță, de vreme ce semnele cusute pe aceste straie vin din străvechime, din era matriarhală, și sunt aceleași care apar desenate pe vasele de Cucuteni, de pildă, motive incizate, de altfel, și pe trupurile zeițelor din perioada matriarhală. Sunt exact aceleași desene care erau tatuate și pe trupul femeilor pe atunci, semne cu sensuri precise, care se făceau în locuri anume, în zonele de fertilitate. Există tot felul de ii, începând cu cele de lucru, extrem de simple, cu foarte puțină ornamentică, până la ceva mai decoratele ii de sărbătoare și extravagantele ii de mare sărbătoare, care sunt somptuoase, pline de ornamente și simboluri. Tot după ie te-ar putea recunoaște și neamul trecut în lumea moșilor, atunci când ar fi să te revezi cu el în lumea de dincolo. Cu încă și mai multe povești vin iile ceremoniale, începând cu cele de moașă sau de nuntă, iile de nașă, de soacră mare și, un rol special printre aceste obiecte cu destinație specifică, îl au iile de îngropăciune. Aceastea din urmă sunt extrem de importante, sunt pregătite din vreme de femei și, uneori, sunt aceeași cu ia de mireasă. “Unul dintre lucrurile tulburătoare pe care le-am aflat în anii în care am făcut documentare pe teren a fost faptul că tot după semnele cusute pe ie te-ar putea recunoaște neamul, când va trebui să te reunești cu ai tăi în lumea de dincolo », sună începutul uneia dintre fascinantele povești pe care le-a Iulia Gorneanu spus într-o zi capricioasă, istorioara bătrânei al cărei soț murise de tânăr și care ajunsese acum la vremea în care se pregătea să-l revadă. Nu-l mai văzuse de ani… după ce ar putea să o recunoască dincolo, în lumea moșilor? Se vor spune încă și mai multe povești la « Ziua Iei », un eveniment ajuns la cea de-a treia ediție, care se apropie cu un noul val cultural de sufletul unui oraș care trece vara festivaluluilor, după minunatul Festival Internațional de Teatru, recent încheiat, și Festivalul Internațional de Film, în derulare la Sibiu.

„Aș vrea să văd femei și bărbați din Sibiu care se întorc la meșteșuguri, să-și dorească să le învețe. Probabil că deocamdată nu suntem uniți. Facem lucrurile dispersat. Eu cred că am uitat că suntem prea săraci ca să ne îndreptăm spre lucruri ieftine și de proastă calitate și am uitat să ne bucurăm. La Sibiu și Baia Mare am regăsit această bucurie. Vedeți, este foarte multă bucurie în proiectele noastre”, spune Andreea Ciortea.

« Este un risc major să descifrezi în cod urban, în cod actual, semnele de odinioară, pentru că poți să pici foarte ușor în artizanat, într-o poveste fără consistență. Poți fi păcălit de superficialitate, de povești ieftine, de suprafață. Cu inspirație, bucurie și respect pentru portul popular, însă, această translare este posibilă », spune Iulia Gorneanu.

Ziua-Iei

Despre autor

Comentează

Paspartu

Parteneri

© 2010-2014 WebCultura.