Bine ai venit pe WebCultura

Din cuprins:

Să respiri fără emoții pe unde pașii tăi vor călca…

Cele 22 de reguli ale unei povestiri de succes

Spuse de Emma Coats, un povestitor format la școala Pixar. Sau, altfel spus, 22 de sfaturi pentru a deveni un...

Continuare...


Powered by

Să respiri fără emoții pe unde pașii tăi vor călca…

Anca Horjde @
4 April 2018

Totul începe din interior ca mai apoi să se vadă la exterior.

Se spune că pielea este cel mai mare și cel mai greu organ din corpul uman, cel care îndeplinește atâtea funcții (apărare, termoregulatoare, organe de simț etc), functii de care, de cele mai multe ori, nu suntem conștienți.

Dar nu sub acest aspect vreau să vorbesc despre piele, acest “știați că?” este doar o introducere în ținutul ei, în nuanțele și în anotimpurile ei. Despre modul în care îmbracă și dă aspect ființei umane sub atingeri de timp, vreau să vorbesc.

Permite-ți o plimbare cu vârful degetelor peste cea care astăzi îți îmbracă trupul. Mulțumește-i pentru luminozitate, finețe, pentru puterea sa de a se regenera dar și pentru fiecare linie apărută ca urmare a grimaselor, pentru umbrele care s-au născut pe ținutul ei, ale lacrimilor, ale nopților nedormite. Pentru fiecare însemn care îți amintește de o caldă sau rece, veche trăire…

Și nu privi cu tristețe, omule, timpul care trece, atingerile valurilor care o vor remodela. Bucură-te de corpul care azi îți aparține. De cel care-ți permite să cunoști adrenalină, să savurezi aroma cafelei, bucură-te de o felie de prăjitură. Pentru că frumusețea unui om nu stă într-un trup de porțelan, ci în tine. Tu ești cel care emani frumusețe, ochii tăi prin culoarea care-i îmbracă, brațele tale prin atingerile oferite.

De-a lungul vieții vom îmbracă nenumărate straie, vom schimba paltoane, însă nu paltonul îmbrăcat va conta ci modul în care îl vom purta, ținuta, grija, încrederea pe care o vom avea în el.

Pentru că indiferent de vârsta pe care o vom atinge, suntem tot noi, cunoscând diferite portrete a ceea ce putem fi ca imagine exterioară. Și chiar dacă societatea în care trăim ne prezintă doar imaginea perfectă a cum am putea fi sau cum am putea deveni, de ce am alege să nu acceptăm, să înlăturăm ceea ce devenim. Doar pentru că societatea în care trăim ne educă în această direcție?

Tu trebuie să iubești, în primul rând, ceea ce vezi, ceea ce devii, ceea ce ești, și nu alții! Fiecare are un alt etalon de a măsura frumusețea. Și fiecare dintre noi, este propriul său etalon. Nu altă persoană, nu acea imagine perfectă trecută prin filtre și ajustări. Ci tu. Pentru că doar atunci vei putea accepta îmbrățișările timpului și să te bucuri de viață, să respiri fără emoții pe unde pașii tăi vor călca…

Bucură-te de timpul tău!

Webcultura există cu ajutorul donațiilor cititorilor săi. Mulțumim!

Despre autor

Anca Horj

| De același autor

Când gândurile se transformă în cuvinte se nasc emoții.

Comentează

Parteneri