Să nu mai pleci

Să nu mai pleci… Mi se-mpietreşte gândul
la gândul că-ntr-o zi ai dispărea
şi că de tine, poate, vieţi la rândul
nu aş mai şti nimic, iubirea mea.

E-atâta vară înrămată-n mine
de când cu glasul mării m-ai strigat
şi ai venit cu braţele-arhipline
de trandafiri, pe ţărmul meu mirat

de-atâtea valuri ninse de tandreţe.
Să nu mai pleci… Nu cred c-aş suporta
de ceru-ţi niciun zbor să se dezveţe
Am fost şi nu voi fi decât a ta…

Webcultura are nevoie de susținerea ta. Ne poți sprijini prin intermediul unui abonament lunar

sau prin intermediul unei donații.

Mulțumim.

Aura Popa

Aura Popa Blog | Facebook | De același autor

Educatoare și mamă a doi copii, a publicat, începând cu anul 2012, poezie și proză în mai multe antologii și volume: "Vin dintr-o stirpe cu accente clare / şi pe strădanie şi pe contemplare…"

Recomandări

Adaugă comentariu