Rostirea dorului

De-ar fi să fie dorul doar un înţeles
De dincolo de umbrele
Ce cântat-au un singur şi trecător vers
Fără de refren, fără portative prăfuite,
De-ar fi să fie ce n-a fost să fie…
Sau poate că ne învaţă viaţa.
Mai simţi, oare, că mă gândesc la tine?
Mai poţi pricepe tu, draga mea,
Rostirea, iubirea, nemărginirea?
Am căutat același peisaj rătăcit…
Și nu l-am găsit fără de tine!
Am adunat toate piesele, pe rând,
Și nu le-am refăcut de fără tine!
Nu am putut, nu am avut cum, dar
Am cules, în fiecare zi, gândurile
Și dorurile…

Ne bucurăm pentru că ne citești. Webcultura există cu ajutorul donațiilor cititorilor săi.
Ne poți susține prin intermediul unui abonament lunar

sau prin intermediul unei donații.

Mulțumim.

Adrian Stângă

Adrian Stângă Facebook | De același autor

Scriitor morenar, membru al Societăţii Scriitorilor Târgovişteni, ziarist. Adrian Stângă a debutat în volum în decembrie 2002 cu placheta de versuri "Drumul cu faguri", lansată la Teatrul Tony Bulandra din Târgovişte. Alte cărţi ale autorului: "Petale de toamnă", "Piersici dulci", "Necredințele", "Alergând prin ploaie", "Jurnal de provincie".

Recomandări

Adaugă comentariu