Bine ai venit pe WebCultura

Din cuprins:

Revelație

Cum să înțelegi femeile

Un scurt ghid practic scris de “cel mai bine vândut autor din lume”. Este un gând care macină mințile bărbaților...

Continuare...


Powered by

Revelație

Sorin Tudorde @
15 March 2015

O poezie frumoasă și un mare actor și recitator român.

Există, mai există, chiar există
În lumea asta tragică și tristă
O fată cu alura de artistă
Ce-și tamponează nasul c-o batistă.

Ea vine cu metroul și zâmbește
Elastică și suplă ca un pește
Și ochiul meu retina și-o mărește
Și mă închin, zicând: “Doamne ferește!”

De unde vine și încotro se duce,
Purtând însingurarea ca pe-o cruce?
Și, surâzând, în jur, amar ți dulce,
De parc-ar fi nepoata unui duce.

Există și o văd și-mi plâng de milă,
Sunt bleg și ostenit, ca o cămilă;
Și-aş vrea să-i spun: “Frumoaso, mi-este silă
De vârsta mea incertă și umil㔓.

O clipă, ca un fulger, mi se pare
Că m-a privit, zâmbindu-mi cu mirare;
Şi eu, ca tigrul cu tocite gheare,
Tac resemnat în noaptea tot mai mare.

Sunt un bătrân. M-au şi trecut pe listă,
Dar ea-i aici, aproape, şi există
O fată singuratică şi tristă,
Ce-şi tamponează nasul cu-o batistă.

Şi coborâm, ne revedem neutri,
Străini şi resemnaţi ca nişte nutri,
Dar toată noaptea o visez şi-mi pare
Că-s liber ca un mic delfin în mare

Poezia lui Mircea Micu (31 ianuarie 1937 – 18 iulie 2010) , Revelație, recitată de Eusebiu Ștefănescu (3 mai 1944 – 15 martie 2015).

Eusebiu-Stefanescu

Webcultura există cu ajutorul donațiilor cititorilor săi. Mulțumim!

Despre autor

Sorin Tudor

| Blog | De același autor

Uneori, prin ochii mei, internetul se vede altfel. “Contentul” se numeste simplu, “continut”, iar “user generated” capata vagi conotatii pleonastice de vreme ce El, Userul, nu are incotro: trebuie sa-si fie Creator al propriei Vieti. Poate ca, intr-o zi, vom ajunge sa ne cunoastem mai bine.

Comentează

Parteneri