Bine ai venit pe WebCultura

Din cuprins:

Promovarea (cu orice preț)

Sa invatam istorie cu Lady Gaga

Doi profesori de istorie americani creează parodii după melodii foarte cunoscute pentru a face “pr pentru istorie”. Sub pseudonimele de...

Continuare...


Powered by

Promovarea (cu orice preț)

Mădălina Dumitrachede @
15 January 2014

În democrația populară, artiştii și intelectualii se izbesc de un nou tip de anonimat, cel rezultat din preemineța publică, mediatică şi comercială a culturii de masă, populare, televizuale.

Trăim într-o lume care impune “obligația” (must-have) promovării: publici o carte, deschizi o expoziție, joci un spectacol în premieră la teatru, dar, dacă nu le promovezi cum trebuie, cartea nu se vinde/cumpără, expoziția rămâne pustie şi nici teatrul nu se umple cu spectatori.

Astfel, mixând unele idei util-ingenioase cu modelul de presă- tabloid, putem găsi titluri senzaţionaliste pentru “promovarea” literaturii clasice:

• Anna Karenina – “O femeie s-a lăsat călcată de tren”;
• Lolita – “S-a însurat cu ea doar ca să poată profita de fiica ei de doisprezece ani”;
• Alchimistul – “După ce a visat-o de două ori la rând, un băiat a găsit o comoară la rădăcina unui copac”;
• Mândrie și prejudecată – “O femeie cu principii înalte, care nu e așa de superficială ca să cedeze banilor și farmecului fizic, îl alege tot pe tipul mișto”;
• Cartea Apocalipsei – Sfârșit;
• În căutarea timpului pierdut – “Tipul se trezește, mănâncă o prăjitură, se gândește la fel de fel de chestii și se face scriitor”;
• Așteptându-l pe Godot – “Nu se întâmplă nimic. Chiar de două ori”;
• Războiul lumilor – “Marțienii ne bat de ne sună apa-n cap, dar răcesc și mor”;
• Trei surori –”Trei surori din Rusia se hotărăsc să plece la Moscova; nu se duc”;
• Odiseea – “Un tip se chinuiește zece ani să se întoarcă de la un război, dus pentru o gagică, la nevastă-sa. Aceasta e neobișnuit de înțelegătoare”;
• Marele Gatsby – “Aceasta este o poveste despre efectele banilor. Nu sunt buni”.

Fitzgerald a fost un vizionar, a văzut acest lucru cu aproape 100 de ani în urmă. Prin citirea romanului Great Gatsby şi analiza anunţurilor din ziare şi a reclamelor de la televiziune, se poate vedea că societatea americană a fost modelată de aceste concepte (promovare, publicitate, celebritate) de zeci de ani.

Ideea subliniată de eroul lui Fitzgerald, încă din anii ’20 ai secolului al XX-lea, este că celebritatea se bazează pe expunere, ci nu pe valoare. Embrionul de celebritate s-a ivit în 1920 şi a devenit gigant astăzi. Ideea că o viaţă pe ecran trebuie să fie mult mai valoroasă decât o viaţă discretă începuse încă din anii ’20.

Lăsând deoparte anecdoticul acestor “adaptări” întru promovare, descoperim că trăim într-o lume a paradoxurilor. Ideile se rarefiază, iar în locul lor rămân figurile de stil, picanteriile, verva sau agresivitatea unui limbaj golit de sensuri. Tot mai des suntem sugestionați / manipulați să credem că versatilitatea şi superficilitatea, specifice unei societăţi care te îndeamnă să faci credite şi să fii cât mai vizibil (pe orice suport), te va ajuta să-ţi trăiești “visul“.

The-Great-Gatsby-Era

Despre autor

Mădălina Dumitrache

| Facebook | De același autor

Cultura te îmbogăţeşte, te plasează pe o anumită ierarhie valorică, cu condiţia să fie dublată de inteligenţă şi de cei şapte ani de acasă. Licenţiată în Teatrologie-Filmologie (UNATC "I.L.Caragiale, Bucureşti) şi Pedagogie (Univ. Buc.), mă simt aproape de cei "săraci în arginţi, dar bogaţi în iluzii" ştiind că cea mai subtilă şi solidă formă de supravieţuire este CULTURA.

    Comentarii
  1. Sfâşie Florin

    Din nou aveti prea multa dreptate!

Comentează

Parteneri

© 2010-2014 WebCultura.