Despre bucuriile uitate

Webcultura are nevoie de susținerea ta. Ne poți sprijini prin intermediul unui abonament lunar

sau prin intermediul unei donații.

Mulțumim.

…și despre câteva lucruri frumoase cu care ne-am putea mândri.

În 2008, în Vinerea Mare, Pieter de Rooij, un profesor olandez de etnomuzicologie, urca pe YouTube cântul bisericesc “Priveghiați și vă bucurați” în interpretarea sopranei Angela Gheorghiu și a corului Madrigal.

Ilustrat cu imagini de icoane și fresce din bisericile ortodoxe, cântul a fost văzut până acum de peste 100.000 de ori. Însă nu aceasta este important. Importante sunt comentariile celor care le-au vizionat. Iată cîteva dintre ele.

“I am an Arabic Muslim girl but I love church song very much. I hope that one day I will hear those songs live in church. thank u”

“I’m an atheist but christians are awesome. That songs touches me in my soul.”

“I’m Buddhist but I can feel the love of Christianity. Pure Delight”

“This sacred song is indeed full of mysterious beauty and sublimity! And Angela’s voice fits in perfectly with the choir! I am a Catholic, but I admire Orthodox music and frescoes in Orthodox churches.”

Cum spuneam, sunt doar câteva exemple. Și  nu-mi pot opri întrebarea: oare de ce noi, românii, nu ne mândrim mai mult cu superbele noastre cântări bisericești? Priveghiați și vă bucurați!

Sorin Tudor

Sorin Tudor Blog | De același autor

Uneori, prin ochii mei, internetul se vede altfel. “Contentul” se numeste simplu, “continut”, iar “user generated” capata vagi conotatii pleonastice de vreme ce El, Userul, nu are incotro: trebuie sa-si fie Creator al propriei Vieti. Poate ca, intr-o zi, vom ajunge sa ne cunoastem mai bine.

Recomandări

Un comentariu

  1. erika

    nu e cumva priveghiati si va rugati?

Adaugă comentariu