Poate, rămâi

Când vei pleca,
o uşă se va închide
asemenea unei lespezi de mormânt peste sufletul meu,
înveșmântându-mă
cu întunericul gros şi rece al nopţii albastre

dar…

Poate, rămâi
nu pentru a închide o uşă în urma ta,
ci pentru a deschide ferestrele inimii tale
ca să intre razele de lumină izvorâte din cer

Dacă vei pleca,
în urma ta vor rămâne amintiri
ninse de o tristă lumină de seară
şi toate vor cădea într-o tăcere adâncă

dar…

Poate, rămâi
nu pentru a dărui o clipă de fericire,
ci pentru a primi nesfârşite primăveri
binecuvântate de gestul unei fine iubiri

Trăind bucuriile dimineţilor strălucinde
de roua sufletelor atinse de căldura
sărutului pur, stelar, asemenea unui diamant.

poate-ramai

Ne bucurăm pentru că ne citești. Webcultura există cu ajutorul donațiilor cititorilor săi.
Ne poți susține prin intermediul unui abonament lunar

sau prin intermediul unei donații.

Mulțumim.

Traian Calistru

Traian Calistru De același autor

Pentru a publica în cadrul Cenaclului WebCultura trimite-ne textul tău prin intermediul acestui formular. Și, nu în ultimul rând, te rugăm să citești și cele câteva rânduri scrise aici. Important: autorii care au publicat deja cel puțin trei creații în paginile Cenaclului și doresc pagini de autor sunt rugați să ne contacteze prin intermediul aceluiași formular.

Recomandări

Adaugă comentariu