Pentru că te iubesc

Mă-ntorc mereu la tine, ca ecoul
ce se izbește-n ziduri de aproape
când vechiul se îngână iar cu noul
unei speranțe că îl mai încape

veșmântul clipei pline de fervoare.
Mă-ntorc mereu la tine ca uimirea
pe chipul de copil când vede-o floare
atinsă de-altă floare cu privirea.

Mă-ntorc și îndrăznesc să cred, să sper
că îți e dor de partea mea de cer
‘n-orice secundă și că tare-ai vrea
să-aprinzi etern tu stelele pe ea…

Ne bucurăm pentru că ne citești. Webcultura există cu ajutorul donațiilor cititorilor săi.
Ne poți susține prin intermediul unui abonament lunar

sau prin intermediul unei donații.

Mulțumim.

Aura Popa

Aura Popa Blog | Facebook | De același autor

Educatoare și mamă a doi copii, a publicat, începând cu anul 2012, poezie și proză în mai multe antologii și volume: "Vin dintr-o stirpe cu accente clare / şi pe strădanie şi pe contemplare…"

Recomandări

Adaugă comentariu