Pe trepte de tăcere

Departe de oameni,trepte de tăcere urc,
Mă atrage nerostitul în depărtarea neştiutului mâine.
Dansez cu patimă pe cadranul timpului,
Tălpile mele îmbrăţişează ora ruptă pe jumătate.
Pe tâmple mi se prelinge o lacrimă de zeu,
O iau în palme şi mi-o pun pandantiv
Legată cu o eşarfă verde la gâtul gândului.
Pe cel mai înalt vârf din mine mă opresc
Şi mănânc vată de zahăr roz pe un băţ invizibil
Şi mă fac vinovată de câte ori privesc curcubeul
Ce pe furiş l-am strecurat în sân.
Ce zi este astăzi ? Dar,ce mai contează…
În jocul visului frământ lutul vremii.

Ne bucurăm pentru că ne citești. Webcultura există cu ajutorul donațiilor cititorilor săi.
Ne poți susține prin intermediul unui abonament lunar

sau prin intermediul unei donații.

Mulțumim.

Iudita Ecaterina

Iudita Ecaterina De același autor

Pentru a publica în cadrul Cenaclului WebCultura trimite-ne textul tău prin intermediul acestui formular. Și, nu în ultimul rând, te rugăm să citești și cele câteva rânduri scrise aici. Important: autorii care au publicat deja cel puțin trei creații în paginile Cenaclului și doresc pagini de autor sunt rugați să ne contacteze prin intermediul aceluiași formular.

Recomandări

Adaugă comentariu