Bine ai venit pe WebCultura

Din cuprins:

Omul

Un model de urmat

O poveste despre un model din industria modei care nu mă interesează și un model de viață care mă interesează....

Continuare...


Powered by

Omul

Vladimir Stoicescude @
14 November 2013

Stând cu piroanele în mână, alunec spre neantul mântuirii. În graba, cruntă, a regatului simțirii, trăiesc și eu și lupt și cuget. Ciclop ce bea din cupa nesimțirii, pe piramidă cocoțat ca un rebel. Egiptul la picioare se întinde și Nilul vieții ce aleargă înspre el.

Nici soarele la mine nu privește, e eclipsat de strălucirea-mi pură. Nici câinele, de frică, nu șoptește, doar stă și plânge, se jelește. Îi este dor, îi duce lipsa, îi vizitează, uneori, al ei mormânt. Oftează trist, din dințișori lui îi alunecă cărnița ((caccofonia este intenționată)) și-o lacrima i se prelinge pe sicriu. Aici… aici… aici se odihnește a mea codița, ce mi-a tăiat-o când eram eram un pui.

Privește-i cum se scaldă în principii, ce lume neînsemnată și banală. Absurda simfonie a micimii, ca un scuipat o josnica povară. Nu înțeleg că sunt un ZEU, că lumea după mine se învârte, că-n palmele acestea, două, trăiește tot ce-i rău și bine. Privește cum aprind, acum, câmpia spre focul curățirii lor.

Ne este greu, trăim și noi cum apucăm, dar ne avem unii pe alții și ne iubim chiar dacă nu ne-a fost ușor. Ascultă-i cum se joacă în grădina, ce fericire poți simți în glasul lor. Un ghiers cântând metafora câmpiei, un soare ce adie numai lor. Chiar și pământul le zâmbește și îi suportă, îi îngrijește și le dă hrana necesară vieții lor. Nu e ușor să fi un fir de iarbă, dar ne iubim chiar dacă nu ne-a fost ușor.

SĂ FIE FOC, codița, CA UN REBEL, codița, STRĂLUCIREA-MI PURĂ, codița, SE SCALDĂ ÎN PRINCIPII, codița, ABSURDA SIMFONIE A MICIMII, codița, CA UN SCUIPAT, codița, SUNT UN ZEU, codita, TOT CE-I RĂU ȘI BINE, codita, SPRE FOCUL CURĂȚIRII LOR, SPRE FOCUL CURĂȚIRII LOR, SPRE FOCUL CURĂȚIRII LOR, SPRE FOCUL CURĂȚIRII LOR…

Despre autor

Vladimir Stoicescu

| Blog | Facebook | De același autor

Eu Sunt lumina de la capatul noptii, si adierea vantului de vara. Sunt Alfa si Omega, intunericul in lanul de secara. Sunt … sunt … cogito ergo sum. Sunt ambitia inaripata si sunt sangele stramosilor. Sunt mormanul de pamant, sunt copilul muribund. Sunt … sunt … cogito ergo sum. Sunt vipera ce-ti sopteste , si sunt cantecul de leagan Sunt femeia ce zambeste la barbatul care intreaba Sunt … sunt … cogito ergo sum. Sunt diavolul cu pene, sunt Adam in pielea goala. Sunt tristetea absoluta, efemera, si fatala. Sunt … sunt … cogito ergo sum. Sunt o pata de culoare, ba un verde, ba mai tare. Esti un negru! Sunt culoare. Sunt … sunt … cogito ergo sum. Sunt mainile lui Venus, si sunt catelusul schiop Sunt atent calcand pe tine, cand eu am calcat pe mine. Sunt … sunt … Sunt … sunt? Esti. Cogito ergo sum.

Comentează

Parteneri

© 2010-2014 WebCultura.