Bine ai venit pe WebCultura

Din cuprins:

Numărătoarea inversă

Copacii albastri

Artă și responsabilitate socială. În imagini este o instalație artistică realizată, în data de 2 aprilie 2011, de către artistul...

Continuare...


Powered by

Numărătoarea inversă

Sorin Tudorde @
30 April 2014

Un poem emoționant. Și trist. Și, în unele cazuri, dureros de adevărat.

21. Tatăl meu este călcat de un autoturism.
Leșină în drum cu un un conținut de alcool în sânge
de patru ori peste limita legală.
Nu plâng.
Patru luni mai târziu,
asistentele medicale i-au pierdut pulsul
și mă întreb a cui viață
i-a trecut prin fața ochilor
asemeni derulării
unei vechi casete video.

20.

19. Sunt patru ani de când nu mi-am adus niciun prieten acasă.

18. Mama mea soarbe din cuvântul “divorț”.
Colțurile gurii i se curbează la contactul cu gustul
ca la o arsură care coboară pe gât.

17. Încep să-mi fac temele la Starbucks.
Am mai multe discuții cu sens cu chelnerul
decât cu propria familie.

16. Aștept Ajunul Crăciunului.
De obicei, eu și fratele facem schimb de cadouri mai devreme.
Anul acesta, el
și tatăl meu fac schimb de lovituri.
Mama nu li se alătură.

15. Am bănuiala că tatăl meu a început să bea din nou
pentru că a aflat că sunt gay.
Ca și cum dacă ar fi putut să vadă strâmb tot ce este în jurul lui,
poate cumva eu i-aș fi părut normal.
15. Mama îi curăță voma în mijlocul nopții
și pregătește dejunul dimineața ca și când nu și-ar fi pierdut apetitul.
15. Mă învinovățesc.
15. Fratele meu învinovățește pe oricine altcineva.
15. Mama învinovățește câinele.
15. Duminica Super Bowl-ului.
Tata dă buzna pe ușă ca o avalanșă
prinde viteză și și se agață în cădere
de balustrade, mesele de cafea și ramele de tablouri
rostogolindu-se, poticnindu-se.
I-am găsit cardul de la Alcoolicii Anonimi pe masa din bucătărie.

14. Sunt deja 10 – poate 11? –
ani de când tata nu s-a mai atins de băutură.
Știu doar
că nici măcar nu ne mai gândim la asta.

13.

12.

11. Mama ămi spune că “ședințele” lui tăticu sunt la Alcoolicii Anonimi.
Mă întreabă dacă știu ce înseamnă asta.
Nu știu.
Însă, chiar și așa, dau din cap aprobator.

10. Părinții mei nu beau niciodată vin la petrecerile de familie.
Unchii și mătușile mele beau cu toții.
Televizorul îmi distrage atenția și uit să întreb de ce.

9.

8.

7.

6. Vreau să fiu ca Omul Păianjen.
Sau ca tata.
Sunt cam același lucru.

5.

4.

3. Am un coșmar,
cel repetitiv, despre Ursula din Mica Sirenă.
Așa că mă ridic din pat
și mă îndrept somnoros spre camera unde dorm mama și tata,
ținându-mi păturica în mână.
Mă opresc.
Tata, stă în picioare
în izmenele luminate de becul frigiderului
și duce o sticlă
la buze.

2.

1.

Zero. Pe când mama era însărcinată cu mine,
mă întreb dacă a sperat,
asemeni multor altor mame,
că băiețelul ei va crește mare și va fi
la fel ca
tatăl său.

Patrick Roche

Patrick-Roche

Despre autor

Sorin Tudor

| Blog | De același autor

Uneori, prin ochii mei, internetul se vede altfel. “Contentul” se numeste simplu, “continut”, iar “user generated” capata vagi conotatii pleonastice de vreme ce El, Userul, nu are incotro: trebuie sa-si fie Creator al propriei Vieti. Poate ca, intr-o zi, vom ajunge sa ne cunoastem mai bine.

Comentează

Parteneri

© 2010-2014 WebCultura.