Nespuso

Te iubesc aproape, te iubesc departe,
Am în ochi dorințe, multe stele sparte;
Ești așa nespusă… De o viață-ncoace
Tac orice îmi spune gândul tău când tace!

Aripile noastre, două mări tăcute,
Se vor face barcă și nedesfăcute.
Pagini înghețate caută-n pustiu
Și-n trecutul apei tot ce nu mai știu.

Ploi de-or să se-aștearnă, ploi de vor veni,
Cine le ascultă dacă n-ar vorbi?
Cine-ar vrea să-și smulgă din plămâni averea
Și să-și vândă ploii până și tăcerea?

Cartea e deschisă, o citesc copacii,
Focul își ascunde în cenușă macii,
Și-a făcut și cerul rădăcini sub pleoape;
Te iubesc departe, te iubesc aproape…

nespuso

Ne bucurăm pentru că ne citești. Webcultura există cu ajutorul donațiilor cititorilor săi.
Ne poți susține prin intermediul unui abonament lunar

sau prin intermediul unei donații.

Mulțumim.

Radu Pozneac

Radu Pozneac Blog | Facebook | De același autor

Cuvintele rezistă cel mai puțin tentației de a muri, dar trăiesc cel mai mult...

Recomandări

Un comentariu

  1. Carmen Saraga

    Minunat scris …splendida muzica a cuvintelor ….și da, cuvintele dăinuie! Scrieți, lăsați un nume în poezie ! Va doresc inspirație și muza pe umar tot timpul !

Adaugă comentariu