Mama

Cântec, farmec și magie!
Fără să băgăm de seamă,
O întreagă poezie
Șade în cuvântul Mamă.

Nimeni n-are să-nțeleagă
Inima cum se destramă
Între griji și agonie.
Știe sigur doar o Mamă!

De la primul gângurit
Pân’ la ultima suflare,
Permanent și negreșit
Tu ești tot ce Mama are!

Când în viață singur pleci
Iar acas’ rămâi în ramă,
Grija Mamei e pe veci:
Îți e bine sau ți-e teamă?

Doar prin tine ea trăiește,
Ar muri de frig și foame,
Nu că-i regulă sau lege;
E instinctul unei Mame!

Când acasă te mai duci
Tu ascultă ce te-nvață!
Nu uita cum timpul fuge,
Mergi mai des, cât e în viață!

Ne bucurăm pentru că ne citești. Webcultura există cu ajutorul donațiilor cititorilor săi.
Ne poți susține prin intermediul unui abonament lunar

sau prin intermediul unei donații.

Mulțumim.

Mihaela G.

Mihaela G. Blog | Facebook | De același autor

Simt că m-am născut într-un secol căruia nu-i aparțin. Mă regăsesc doar când scriu.

Recomandări

Adaugă comentariu