Intreabă-mă despre Firmin

Câți dintre voi vă aduceți aminte de vreo campanie de promovare a unei cărți nou lansate?

Iar acum, câți dintre voi vă aduceți aminte de o vreo campanie de acest fel, însă mai neconvențională?

In general, un volum nou lansat primește (în cel mai bun caz) o promovare media (reviste/site-uri de profil, alte genuri de publicații, tv, chestii de genul acesta). In cazuri mai fericite, se organizează și o lansare de carte, cu critici, cu invitați, cu o mică lectură publică (în cel mai fericit caz, chiar în prezența autorului). In multe alte cazuri, lansarea unei cărți trece neobservată, înafara cazului în care urmărești constant site-urile tuturor editurilor din România, publicațiile de profil și scormonești în librării prin rafturile de “cărți nou-apărute”.

Am ridicat aceste probleme pentru a putea vorbi apoi de un caz mai special, și anume – campania de promovare a volumului Firmin, semnat de Sam Savage. Foarte interesantă s-a dovedit a fi turnura pe care a căpătat-o această campanie (veți înțelege imediat de ce spun asta). Premisele acestei campanii au fost:

• - un titlu de carte necunoscut, semnat de un autor de asemenea necunoscut (a se citi: tradus pentru prima dată) pieței de carte din România
• - o carte cu un personaj simpatic – un șobolan iubitor de lectură, născut în subsolul unei librării – lucru care a creat un context potrivit unei campanii mai “ghidușe”
• - un subiect precum iubirea pentru literatură și dorința de a citi a permis transformarea unei campanii de lansare într-una de conștientizare și promovare a lecturii în sine
• - un buget mic (chiar foarte mic)

Având aceste puncte de plecare, PR-ul editurii Polirom, Oana Boca, a fost nevoită să găsească soluții alternative și deloc costisitoare. In primul rând, soluția alternativă salvatoare s-a dovedit a fi mediul online:

• - promovare prin intermediul status-urilor (Intreabă-mă despre Firmin) pe Yahoo Messenger
• - promovare și concursuri pe portaluri culturale, publicații online și bloguri
• - promovare via email

Insă mediul online nu a fost singurul canal de promovare ales. Au mai fost avute în vedere un lanț de librării și unul de cafenele din București; precum și metode mai neconvenționale: stickere lipite prin oraș; insigne purtate de persoane cunoscute ale mediului literar/cultural; scrisori trimise prin poștă, semnate de către Firmin.

Implementarea a vizat un teasing (status-uri, post-uri și articole care trezeau interesul și încurajau supozițiile și presupunerile privind natura personajului Firmin) de o lună, prin intermediul tuturor aceste medii, pentru ca apoi să fie dezvăluit misterul identității lui Firmin.

Dincolo de scopurile comerciale ale campaniei (promovarea și vânzarea unui volum nou-lansat), aceasta a produs un climat propice pentru discuțiile depre importanța lecturii, discuții care au luat naștere pe portaluri de cultură, la televizor și pe bloguri; căpătând astfel valențele unei campanii sociale/culturale. După cum a afirmat Oana Boca, campania a “propus o alternativă la “modul de viață” al acelora care citesc câte o carte pe an: a fi șobolan și cititor printre oameni care ignoră cărțile.” Rezultatele “palpabile” ale campaniei au fost următoarele:

• - numeroasele materiale de presă apărute;
• - promovare asiduă, atât directă, cât și indirectă;
• - creșterea traficului site-ului editurii;
• - vânzări propriu-zise ale cărții (a fost unul dintre cele mai bine vândute volume, o perioadă lungă de timp);
• - premiul Silver Award for Excellence, în cadrul Romanian PR Award.

Consider că această campanie este un bun exemplu de PR cultural, unul care uzează de idei fresh și de mijloace moderne. Nu în ultimul rând, este o demonstrație a faptului că PR-ul este (de multe ori) “more about ideas, and less about money”.