Bine ai venit pe WebCultura

Din cuprins:

In cautarea domnului Trandafir…

Ca-n vis

cu pleoapele întredeschise strângând la piept un vis pierdut în perna caldă-n aşternut, am zis: -un vis, ca alte vise!...

Continuare...


Powered by

Dascali minunati, va multumim!

In cautarea domnului Trandafir…

Cred ca viata fiecarui om se poate asemana cu o carte, careia zi de zi, cum putem noi mai bine, ne straduim sa ii adugam pagini. Un prieten imi spusese in urma cu cativa ani buni: “te rog, nu lasa paginile goale!”. Asa cum nu ma pot rezuma doar la o carte preferata, tot asa (si aici cred ca fac parte din categoria celor privilegiati!) nu ma pot limita doar la un profesor care m-a invatat ca intr-adevar, viata este o poveste care merita traita cat mai frumos.

Plec de la mottoul colectiei “Cartea de pe noptiera” al editurii Humanitas pe care l-am intalnit in anii de liceu… adolescent fiind, imi amintesc cum imi comandasem prin posta o carte ce ma influentase la vremea respectiva mult: Alchimistul de Paulo Coelho. Pentru toate cartile frumoase pe care mi le-au oferit de-a lungul anilor, pentru toate paginile vietii mele pe care m-au ajutat sa le “brodesc” cu majuscule… lor le multumesc: incepand cu doamna invatatoare, dirigintele din scoala generala, dirigintei din liceu si sfarsind cu profesorii pe care i-am avut de-a lungul studiilor de licenta si masterale.

Un semn de eterna recunostinta pentru doamna B. sau lumina duhovniceasca a sufletului meu cum imi placea sa i ma adresez in scrisorile pe care i le scriam (si care, sunt convins ca din “lumea cea buna”, imi poarta de grija). Pe doamna B. am intalnit-o la sfarsitul clasei a XI-a si cred că a fost perioada care m-a marcat într-un mod inconfundabil şi unic (câţi au, oare, o asemenea şansă?) din punctul de vedere al “devenirii” interioare, spirituale, deoarece am avut privilegiul de a întâlni un om cu totul excepţional, care avea să-mi marcheze definitiv viaţa.

A fost perioada în care am învăţat că literatura este un scut împotriva morţii şi că viaţa însăşi este o poveste care merită trăită. Pentru toti dascalii care m-au invatat ca povestea este partea cea mai frumoasa a vietii omenesti, le ofer in semn de pretuire aceste cuvinte imbratisate de un sincer MULTUMESC din suflet:

“Cartile sunt ca oamenii.
Pe multe le intalnesti la tot pasul, dar nu-ti produc nici o impresie: le uiti imediat.
Cu unele te intalnesti de nevoie.
Sunt altele pe care iti amintesti ca le-ai iubit, dar nu-ti mai spun nimic si cateva care pur si simplu n-au vrut sa te iubeasca.
Dar sunt si carti de care ramai cumva indragostit: crezi ca le-ai uitat si totusi le aduci atat de tare dorul…”

Silviu Mihaila

    Comentarii
  1. catalina

    Doamna Boeru?

  2. Silviu Mihaila

    Nu, nu stiu cine este dna Boeru...

Comentează

Parteneri

© 2010-2014 WebCultura.