Îmbrăţişare

Lumina Universului îmbrăţişând deşertul
Prea multor rătăciri în suflete-nchistate,
Îmi spulberă cu voia-mi a patimii bătaie
Şi-mi dăruie pe astre o tainică cetate.

Din lacrima Iubirii zideşte împăcarea
Îmbrăţişarea caldă-n rupestrele altare;
Un ultim gest de pace ce-nvinge remuşcarea
Iar zborul lin de îngeri îl face neuitare.

Cu fulgi de nea pe pleoape sau arşiţă de vară,
Acelaşi Christ rămâne plângând lângă trădare,
Iertând-o, o preschimbă în perle şi-o presară
Pe fruntea nemuririi, pe-a crucii-mbraţişare…

Ne bucurăm pentru că ne citești. Webcultura există cu ajutorul donațiilor cititorilor săi.
Ne poți susține prin intermediul unui abonament lunar

sau prin intermediul unei donații.

Mulțumim.

Simona Prilogan

Simona Prilogan Blog | Facebook | De același autor

În călătoria către infinit, am îmbrăcat numerele în idei și le-am învăluit printre secunde peculiare în valsul tematic al existenței: trei pași pentru un vis, trei pași pentru o forță. Forța de a continua. Atâta vreme cât este viață, este speranță!

Recomandări

Adaugă comentariu