Bine ai venit pe WebCultura

Din cuprins:

Frica

Evolutie

Sculpturile magice ale unui artist american de origine română. Magic Angle Sculpture este numele unei serii de sculpturi din lemn...

Continuare...


Powered by

Frica

Vladimir Stoicescude @
1 November 2013

Nu am să mă concentrez pe bolile minții umane și nici nu cred că este cazul.

Problemele mentale trebuie împachetate și livrate oamenilor educați în dezamorsarea bombelor ce sălășuiesc, ascunse, în abisul încâlcit al neuronilor noștri.

Nu voi discuta nici despre fobiile născute dintr-un instinct de autoconservare. Este normal să-ți fie “frică” să alergi pe scări, dacă ai căzut în copilărie. Este la fel de normal să eviți focul după ce ai învățat că acesta arde.

Sunt însă doua frici pe care le pot condensa într-un mic și (i)relevant articol, doua idei în ghearele cărora suntem prinși și sechestrați cu toții.

Frica de eșec: suntem atât de temători când privim acest microscopic și fragil fir de mătase. Acest fir ce protejează ideea ce trăiește în mintea noastră, ideea despre noi. Acea imagine născuta din percepțiile noastre asupra valorii ființei ce trăiește-n noi. Din nefericire, frica de eșec se naște din ideea că noi nu merităm, ca noi nu suntem suficient de buni, frumoși, deștepți, bogați și așa mai departe. Pornind de la percepția aceasta, refuzăm să încercăm. Este mai ușor să crezi că nu poți, decât să ai dovada ca nu poți. Practic, frica de eșec se naște din dorința de a ne salva ego-ul.

Frica de succes: ideea este similară până la un punct, însă consecințele sunt diferite. Trăim intens momentele succesului, simțim cum ego-ul crește, se dezvolta și rage într-un stil barbar și animalic către luna realizărilor noastre. Problemele apar când suntem convinși că noi nu merităm și. în stil foarte uman, ne sabotăm. Dacă tu te crezi pion (conștient sau inconștient), ești pierdut în momentul în care ajungi rege. Fiecare atom al corpului tău își va smulge părul din cap și te va implora să te întorci la starea de confort.

Sfaturi nu prea am, nu mă simt în măsura și nici responsabil.

(foto: David Talley)

Despre autor

Vladimir Stoicescu

| Blog | Facebook | De același autor

Eu Sunt lumina de la capatul noptii, si adierea vantului de vara. Sunt Alfa si Omega, intunericul in lanul de secara. Sunt … sunt … cogito ergo sum. Sunt ambitia inaripata si sunt sangele stramosilor. Sunt mormanul de pamant, sunt copilul muribund. Sunt … sunt … cogito ergo sum. Sunt vipera ce-ti sopteste , si sunt cantecul de leagan Sunt femeia ce zambeste la barbatul care intreaba Sunt … sunt … cogito ergo sum. Sunt diavolul cu pene, sunt Adam in pielea goala. Sunt tristetea absoluta, efemera, si fatala. Sunt … sunt … cogito ergo sum. Sunt o pata de culoare, ba un verde, ba mai tare. Esti un negru! Sunt culoare. Sunt … sunt … cogito ergo sum. Sunt mainile lui Venus, si sunt catelusul schiop Sunt atent calcand pe tine, cand eu am calcat pe mine. Sunt … sunt … Sunt … sunt? Esti. Cogito ergo sum.

Comentează

Parteneri

© 2010-2014 WebCultura.