Fără de vină

Dacă te dau uitării, nu-i o vină,
e simplul fapt că vreau să trăiesc,
să admir mugurii uzi de lumină
și broaște ce-n prinți se rătăcesc.
Ne leagă sângele ce l-am vărsat
în noaptea sfeșnicelor de argint
când am gustat din dulcele păcat
cu foamea și setea unui savant.
La ora cinci în cafenea zăresc
dame frumoase și plictisite,
amorul cel pur ele-și doresc,
dar pleacă mereu dezamăgite.
Îmi place să mint, dacă-i folos,
că toți avem dreptul să iubim,
adun în grabă sufletul ei soios
și-n aburi de alcool ne rătăcim.

Ne bucurăm pentru că ne citești. Webcultura există cu ajutorul donațiilor cititorilor săi.
Ne poți susține prin intermediul unui abonament lunar

sau prin intermediul unei donații.

Mulțumim.

Cudalbu George

Cudalbu George De același autor

Pentru a publica în cadrul Cenaclului WebCultura trimite-ne textul tău prin intermediul acestui formular. Și, nu în ultimul rând, te rugăm să citești și cele câteva rânduri scrise aici. Important: autorii care au publicat deja cel puțin trei creații în paginile Cenaclului și doresc pagini de autor sunt rugați să ne contacteze prin intermediul aceluiași formular.

Recomandări

Adaugă comentariu