Bine ai venit pe WebCultura

Din cuprins:

“Este suficient un surâs al vieții pentru ca totul să recapete sens…”

Riști?…

Un poem atribuit lui Rudyard Kipling. Râzând, Riști să pari nebun. Plângând, Riști să pari sentimental. Întinzând o mână cuiva,...

Continuare...


Powered by

“Este suficient un surâs al vieții pentru ca totul să recapete sens…”

Sorin Tudorde @
12 July 2013

Constantin Noica: câteva gânduri despre viață și iubire.

Despre tirania profesoratului

“Ce nu știu pedagogii și știe bunul-simț românesc: “Nu da povață celui ce nu ți-o cere, căci nu te ascultă”. Însetează-l întâi. Pune-l în situația de a ți-o cere. Și pe urmă spune-i – dacă ai de spus ceva.”

“Visez o școală în care să nu se predea, la drept vorbind, nimic. Să trăiești liniștit și cuviincios, într-o margine de cetate, iar oamenii tineri, câțiva oameni tineri ai lumii, să vină acolo spre a se elibera de tirania profesoratului. Căci totul și toți dau lecții. Totul trebuie învățat pe din afară și pe dinafară, iar singurul lucru care le e îngăduit din când în când e să pună întrebări. Dar nu vedeți că au și ei de spus ceva, de mărturisit ceva? Și nu vedeți că noi nu avem întotdeauna ce să le spunem? Suntem doar mijlocitori între ei ți ei înșiși… Stări de spirit, asta trebuie dat altora; nu conținuturi, nu sfaturi, nu învățături.”

“O școală în care profesorul nu învață și el e o absurditate. (…)De învățat înveți multe și de la toți. Dar profesor nu e decât cel care te învață să înveți.”

Despre nerăbdarea tinereții și drumul în viață

“Întâlnesc câțiva tineri în jurul a 30 de ani, supărați, nu pe ceea ce nu au făcut ei, ci pe ceea ce nu a făcut viața pentru ei. Dar cum să le rezerve lozul cel mare viața, dacă nu au investit nici o miză?”

“Cum să-i convingi pe tineri că-i așteaptă vreo treizeci–patruzeci, chiar cincizeci de ani, înăuntrul cărora se pot pregăti şi trebuie să se pregătească spre a face, pe traseu ori la urmă, ceva din isprava obscur dorită? Ei însă vor și speră să obțină dintr-odată, ba sunt dezamăgiți că nu obțin (cel puțin în ochii altora), ceva care să despice lumea în două. Numai că se despică ei în două, prin nerăbdarea lor – și intră apoi în statistică.”

Despre epoca rețelelor sociale

“Mecanicismul e o sărăcire de ființă. Computerul e punctul culminant al acestei sărăciri. Această “mașinuță” magică desparte omul de realitate, de lucruri, fără ca el s-o conștientizeze.”

(Notă: În mod evident, acest gând a fost formulat înainte de apariția Internetului. Pe vremea când computerul era o simplă mașină de calcul. De aici și folosirea termenului mecanicism. Totuși: chiar dacă astăzi computerul s-a transformat în cu totul și cu totul altceva, intuiția lui Noica privind transformările umane este, în opinia mea, remarcabilă. De aici și subtitlul, care ar putea să pară unora forțat.)

Despre dragoste și iubire

“Dragostea e o închidere ce rămâne închisă, iubirea, una ce se deschide.”

“Te iau în brațe: mersul meu să fie mersul tău. Îți cânt ceva. Cântecul meu să fie vibrația ta. Scriu o carte: emoția mea în idee să fie a ta. Vreau să sporesc prin tine. Tot ce mă sporește e adevărat.”

“Tu ești o noapte, eu o stea. Eu sunt un haos, tu o lumină; eu sunt cuget, tu o problemă; caută-mă și, mai departe, am să mă ascund în tine.”

“Ești contemporan (ai simultaneitate în timp, spun teologii) cu cel pe care îl iubești. Asta e tot – și înseamnă înfrângerea umană a timpului.”

“De altfel e și cea mai frumoasă declarație de dragoste: “Simt că te pot părăsi. Te iubesc atât de mult, încât s-a împlinit ceva în mine – și acum te pot părăsi”. E inutil să întorci capul. S-ar putea să vezi nedumerire. Când pleci, e bine să crezi că ai socotelile încheiate.”

“Oamenii te iartă dacă faci crime. Dar nu te iartă dacă ești fericit.”

Constantin Noica (12 iulie 1909 – 4 decembrie 1987)

 

Despre autor

Sorin Tudor

| Blog | De același autor

Uneori, prin ochii mei, internetul se vede altfel. “Contentul” se numeste simplu, “continut”, iar “user generated” capata vagi conotatii pleonastice de vreme ce El, Userul, nu are incotro: trebuie sa-si fie Creator al propriei Vieti. Poate ca, intr-o zi, vom ajunge sa ne cunoastem mai bine.

    Comentarii
  1. Ovidiu-Mircea

    Multumesc!

Comentează

Parteneri

© 2010-2014 WebCultura.