Bine ai venit pe WebCultura

Din cuprins:

Dragoste fara de sfarsit

Cum să placi mai mult Facebook

Care sunt sfaturile cercetătorilor pentru a fi mai atractiv(ă) în fotografii. Potrivit unui studiu publicat pe 25 octombrie în Psychological Science:...

Continuare...


Powered by

Dragoste fara de sfarsit

Sorin Tudorde @
12 February 2012

Dragă cititorule, îți cerem din nou ajutorul. Pentru că, într-o lume a reclamelor agasante, WebCultura poate exista doar cu ajutorul acelora care aleg să ne susțină prin donațiile lor. Mulțumim! Webcultura.

…și au trăit îndrăgostiți până la adânci bătrâneți.

Love ever after – fotografiile unor cupluri căsătorite de cel puțin 50 de ani.

“Ne-am întâlnit la o petrecere dansantă. Era în ianuarie 1938. Mă invitase un prieten. Spunea că vor fi o mulţime de fete frumoase. Un alt cadet, cu cizme înalte, o invitase la dans înaintea mea. Dar ei nu-i plăceau cizmele înalte. Așa că l-a refuzat. Am fost cel de al doilea care a invitat-o la dans. Aveam o altfel de uniformă, dar nici până acum nu sunt sigur dacă uniforma sau chipul meu au determinat-o să fie interesată de mine.” (Yevgeniy Kissin)

“Acum merg pe 88 de ani. Soţia mea are 85. Și în fiecare zi îmi spune că mă iubește. Spune: “ți-am spus și astăzi cât de mult te iubesc?”. În fiecare zi. În fiecare zi îmi spune acest lucru.” (Moses Rubenstein)

“Puțin câte puțin, îmbătrânim. Dar, în interiorul inimilor noastre, nu ne schimbăm cu nimic. Dragostea devine mai puternică. Așa simt. Și cred că și el simte la fel. Da, el a fost prima mea dragoste. Prima și ultima mea dragoste.” (Leila Ramos)

“Pe 14 aprilie vom aniversa 68 de ani de la căsătorie. Da, ați auzit bine. Prietenele mă întreabă cum am reușit să pun mâna pe cineva ca Jean. Așa că le spun un singur lucru: m-am rugat cu folos.” (Abe Small)

“Ne-am întâlnit pe vreamea când locuiam în China. A fost în timpul unei călătorii pe care o făcusem în alt oraș, așa că ne-am văzut doar pentru trei zile. Locuiam la foarte mare distanță unul de celălalt și, atunci când m-am întors acasă, am început să ne scriem scrisori. Pe vremea aceea nu aveam nici măcar telefon! Iar unei scrisori îi trebuiau 20 de zile să ajungă la unul dintre noi. Și ne-am tot scris scrisori vreme de cinci ani.” (Jin Lin Chen)

“Trebuie să țineți cont că timpurile erau altfel. Ne-am întânit în 1939 și nu aveam bani. Așa că grupul nostru de prieteni se întâlnea mereu în pivinița prietenei noastre, Betty. Nu au existat lucruri ca ieșiri în oraș sau la cină pentru că nu aveam bani. Și ne-am bucurat mereu de compania celuilalt.” (Fran Futterman)

Un proiect al fotografei americane Lauren Fleishman.

(via KickStarter)

Despre autor

Sorin Tudor

| Blog | De același autor

Uneori, prin ochii mei, internetul se vede altfel. “Contentul” se numeste simplu, “continut”, iar “user generated” capata vagi conotatii pleonastice de vreme ce El, Userul, nu are incotro: trebuie sa-si fie Creator al propriei Vieti.

Poate ca, intr-o zi, vom ajunge sa ne cunoastem mai bine.

Comentează

Parteneri

© 2010-2014 WebCultura.